New Orleans a fost fondat în 1718 de ofițerul canadiano-francez Jean-Baptiste Bienville, pe un teren ales nu întâmplător - o fâșie ceva mai înaltă din mlaștina de la gura Mississippi-ului, aproape de un traseu scurt către lacul Pontchartrain, mai sigur decât fluviul pentru transportul mărfurilor. Orașul a schimbat stăpânire de câteva ori înainte să ajungă american - francez, apoi spaniol din 1762, apoi din nou francez, apoi cumpărat de SUA în 1803 prin Louisiana Purchase.
Această moștenire dublă franco-spaniolă a produs cultura creolă, o societate cosmopolită care s-a ținut separată de anglo-americanii sosiți mai târziu - creolii locuiau în French Quarter și în vechile "faubourgs" (Marigny, Tremé), anglo-americanii în ce e azi Central Business District și Garden District. La începutul secolului XX, un raport oficial nota că un sfert din populația orașului încă vorbea franceza zilnic. Tot din acest amestec, în cartierul Storyville de la începutul anilor 1900, s-a născut jazz-ul, cu muzicieni ca Louis Armstrong și Jelly Roll Morton.
- ·French Quarter e centrul turistic, dar Tremé și Marigny, la câteva străzi distanță, au mai puțină aglomerație și mai multă muzică live autentică.
- ·Tramvaiul St. Charles e cel mai vechi din lume încă în funcțiune - mai practic decât pare, leagă Garden District de centru pentru câțiva dolari.
- ·Vara (iunie-septembrie) înseamnă căldură umedă apăsătoare și sezon de uragane - primăvara și toamna sunt mult mai confortabile pentru mers pe jos.
Ce vezi în New Orleans: top 2 obiective
New Orleans a fost fondat în 1718 de Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville, iar inginerul regal Adrien de Pauger a trasat rețeaua originală de străzi în 1721, cu nume după familia regală franceză și sfinți catolici — Bourbon Street poartă numele dinastiei conducătoare Bourbon, nu al băuturii. Ce pare „franțuzesc” azi e de fapt, în cea mai mare parte, spaniol. Două incendii uriașe, în 1788 și 1794, au distrus 80% din clădirile originale din lemn, iar Spania, care controla orașul atunci, a impus coduri anti-incendiu ce interziceau lemnul și a introdus balcoanele din fier forjat și curțile interioare pe care toată lumea le fotografiază azi.
În 1897, consilierul local Sidney Story a scris legea care înființa un cartier al luminii roșii, legal, pe care lumea l-a poreclit în batjocură „Storyville” după numele lui. În saloanele și bordelurile de acolo, muzicienii care înainte cântau doar la parade sau petreceri private au primit de lucru fix, în fiecare seară — așa au conturat cornetistul Buddy Bolden și pianistul Jelly Roll Morton, care cânta acolo de la 12 ani, ritmurile timpurii din care a ieșit jazz-ul. Marina americană a forțat închiderea Storyville-ului în 1917, cerând desființarea cartierelor de acest fel lângă bazele militare din timpul Primului Război Mondial, iar muzicienii s-au împrăștiat — mulți au urcat spre Chicago — dar muzica n-a plecat niciodată din oraș. Azi, Frenchmen Street, la câteva străzi de French Quarter, e locul unde acea moștenire chiar se cântă live în fiecare seară, în cluburi mici precum Snug Harbor, Spotted Cat sau Maison, fără atmosfera de petrecere costumată de pe Bourbon Street.
Unde stai în New Orleans
Nu există zbor direct spre New Orleans. Vezi cum ajungi în SUA →
Capcane & țepe
Firma de rent-a-car te acuză, la zile sau săptămâni după ce ai returnat mașina, de o zgârietură sau ciupitură de bordură pe care nu ai făcut-o și îți taxează cardul fără discuție. Fotografiază mașina din toate unghiurile, cu dată vizibilă, la preluare și la predare.
În zone turistice ca Times Square, Hollywood Blvd sau Las Vegas Strip, personaje costumate te abordează pentru o poză "gratis" apoi cer agresiv 20-50$ după. Clarifică prețul dinainte sau refuză poza dacă nu vrei să plătești.