Nouadhibou s-a dezvoltat pe o peninsulă îngustă de 65 km, împărțită cu Sahara Occidentală, în jurul portului de pescuit și al exportului de minereu de fier - e al doilea oraș ca mărime din Mauritania. Portul găzduiește cel mai mare cimitir de nave din lume, peste 300 de vase scufundate sau abandonate, ajunse acolo nu din vreun accident, ci din corupție pură: în anii '80, când statul a naționalizat industria pescuitului, funcționarii din port luau mită de la proprietarii de vase ca să le lase pur și simplu „pierdute” în golf.
Aici se termină și singura linie de cale ferată din Mauritania - trenul de minereu care vine din minele de la Zouérat, la aproape 700 km depărtare, cu garnituri de până la 3 km lungime, printre cele mai lungi trenuri din lume. Un vagon e rezervat pasagerilor, iar localnicii și călătorii mai aventuroși urcă în restul trenului, în vagoanele deschise de marfă, pentru o călătorie dură dar memorabilă.
- ·spre nord pleacă singurul drum asfaltat către Sahara Occidentală; ultimii kilometri sunt teren nimănui, fără control efectiv de nicio parte
- ·trenul de minereu se prinde mai confortabil din Nouadhibou sau mai dur din Choum (aprox 16 ore până la coastă) - ia haine groase, nopțile sunt reci în vagoanele deschise
- ·dimineața e cel mai bun moment pentru portul de pescuit, când se descarcă barcă cu barcă; cimitirul de nave se vede de pe mal sau dintr-o barcă închiriată
- ·e-viza se face din timp online, cam 55 euro taxa la frontieră
Ce vezi în Nouadhibou: top 1 obiective
Linia ferată a fost construită între 1960 și 1963 ca să lege minele de fier de la Zouérat de portul Nouadhibou, pe o distanță de 704 km, și a fost naționalizată în 1974 sub compania de stat SNIM. De atunci, exportul de minereu transportat pe ea a rămas una dintre principalele surse de venit ale Mauritaniei. Trenurile ajung la aproape 3 km lungime - două locomotive diesel-electrice trăgând 200-210 vagoane, fiecare cu până la 84 de tone de minereu - ceea ce îl face, după majoritatea clasamentelor, cel mai lung tren regulat din lume. Din tot acel șir de vagoane deschise, unul singur, ultimul, e vagon de pasageri; restul călătorilor care urcă în vagoanele deschise cu minereu o fac neoficial, acoperiți de praf de fier din cap până în picioare.
Nu există zbor direct spre Nouadhibou. Vezi cum ajungi în Mauritania →
Capcane & țepe
La trecerea Rosso spre Senegal te asaltează „ajutoare" în robe oficiale care cer bani pentru biletul de feribot (e gratuit) sau pentru „autorizații" inventate. Nu plăti nimic fără chitanță oficială — treci prin Diama dacă poți, e mult mai calmă.
Pe drumurile din Mauritania dai peste filtre dese unde polițiștii cer un „cadou" pentru a te lăsa să treci. Ai la tine copii ale actelor, rămâi politicos și ferm, plătește doar dacă primești o chitanță reală.