Nouakchott nu are un trecut de secole ca alte capitale - a fost construit de la zero pornind din 1958, ca oraș nou al Mauritaniei care tocmai se pregătea de independență. Înainte de asta era doar un sat de pescari fortificat, un ksar mic pe coastă. Primul președinte, Moktar Ould Daddah, a ales exact locul ăsta ca să evite orice discuție despre dacă noua capitală aparține arabilor și berberilor din nord sau populației subsahariene din sud - un teren neutru între Saint-Louis (Senegal) și Nouadhibou. Piatra de temelie s-a pus pe 5 martie 1958, iar orașul a fost gândit inițial pentru doar 15.000 de oameni.
Azi are peste un milion de locuitori, pentru că secetele din anii '70-'80 au împins mii de nomazi din interior spre coastă, iar orașul a crescut mult peste orice plan inițial - cartiere întregi au apărut needucat, fără infrastructură. E genul de capitală prinsă direct între Sahara și Atlantic, cu nisip care înaintează constant peste străzi. Cel mai autentic loc din oraș rămâne portul de pescuit (Port de Pêche), unde sute de pirogi colorate trag la mal după-amiaza și tot peștele se descarcă și se vinde manual, pe plajă, fără nicio infrastructură turistică.
- ·Tevragh-Zeina e cartierul cel mai sigur și cu cele mai multe ambasade/restaurante - acolo cauți cazare; Arafat și Dar Naim se evită, mai ales noaptea
- ·Portul de pescuit (Port de Pêche) se vede cel mai bine spre sfârșitul după-amiezii, când se întorc bărcile
- ·nu există transport public real; te miști cu taxiuri sau taxiuri colective, iar nisipul de pe străzi complică orice deplasare pe jos
- ·vinerea ritmul orașului se schimbă complet - multe magazine și birouri închid la prânz pentru rugăciune
Unde stai în Nouakchott
Nu există zbor direct spre Nouakchott. Vezi cum ajungi în Mauritania →
Capcane & țepe
La trecerea Rosso spre Senegal te asaltează „ajutoare" în robe oficiale care cer bani pentru biletul de feribot (e gratuit) sau pentru „autorizații" inventate. Nu plăti nimic fără chitanță oficială — treci prin Diama dacă poți, e mult mai calmă.
Pe drumurile din Mauritania dai peste filtre dese unde polițiștii cer un „cadou" pentru a te lăsa să treci. Ai la tine copii ale actelor, rămâi politicos și ferm, plătește doar dacă primești o chitanță reală.