Hamburg, Germania

Ideea inițială pentru fostul depozit Kaispeicher A era un turn de birouri de 90 de metri, abandonată odată cu explozia bulei dotcom. Herzog & de Meuron au propus în schimb o sală de concerte construită direct deasupra vechiului depozit din cărămidă (1963-1966), cu piatra de temelie pusă pe 2 aprilie 2007 – un proiect care avea să depășească masiv bugetul și termenele inițiale, devenind unul dintre cele mai discutate șantiere din Germania recentă. Fațada de sticlă, cu panouri curbate și decupate, transformă clădirea într-un cristal uriaș care schimbă aspect după cum reflectă cerul și apa portului. Plaza, situată la joncțiunea dintre depozitul vechi și structura nouă de sticlă, e un spațiu public gratuit, accesibil printr-o scară rulantă neobișnuit de lungă și ușor curbată – concepută deliberat ca să nu se vadă capătul de la intrare, pentru efect de surpriză.

Ideea s-a născut în 2000, în vacanță la Zurich, când Frederik Braun a văzut un magazin de trenulețe și l-a sunat pe fratele lui geamăn, Gerrit, cu propunerea „hai să construim cea mai mare machetă feroviară din lume". Cei doi, plus partenerul de afaceri Stephan Hertz, conduceau până atunci un club de noapte în Hamburg – o schimbare radicală de direcție. Construcția a început în decembrie 2000, iar primele secțiuni s-au deschis pe 16 august 2001. Scara e greu de conceput fără cifre: peste 1.230 de trenuri controlate digital cu peste 12.000 de vagoane, 5.280 de clădiri și poduri, peste 11.800 de vehicule (350 dintre ele circulând autonom pe străzi), 52 de avioane și aproape 290.000 de figurine, totul pe 1.694 mp de machete active, cu ciclu zi-noapte simulat prin aproape 500.000 de LED-uri. E recunoscut oficial de Guinness World Records ca cea mai mare machetă feroviară din lume, și tot crește.

Landungsbrücken, cheiul lung de peste 100 de ani, a fost construit la începutul secolului XX pentru marile vase de pasageri ale liniilor transoceanice care plecau din Hamburg spre America. Azi rămâne punctul de plecare pentru aproape toate turele cu barca prin port, majoritatea operate cu Barkassen – ambarcațiuni tradiționale, fostele feriboturi ale muncitorilor din port. Portul rămâne motorul istoric al orașului: fără Elba și activitatea portuară, Hamburg n-ar fi devenit niciodată centrul comercial care e azi, iar turul de o oră-două prin bazinele industriale și prin Speicherstadt, depozitele istorice din cărămidă, arată direct de ce orașul se numește uneori „poarta spre lume" a Germaniei.

Biserica poreclită „Michel" a fost reconstruită de trei ori între 1647 și 1912, complet distrusă de două ori. Prima biserică, gata în 1661, a ars în 1750 după un fulger; a doua, sfințită în 1762, a fost mistuită de un incendiu provocat accidental cu o lampă de sudură în timpul lucrărilor la turn, în 1906; a treia, actuala, s-a construit din 1906 până în 1912, refolosind planurile vechi dar cu structură de oțel și beton în locul lemnului. Turnul de 132 de metri, cu cele patru cadrane de ceas de 8 metri diametru fiecare – cele mai mari din Germania – a servit secole la rând drept reper de navigație pentru vasele care intrau pe Elba, cu mult înainte să existe farurile moderne de coastă.