Lugano apare menționat din secolul VI și face parte din Ticino, singurul canton elvețian complet italofon. A trecut pe rând sub control francez și milanez, până a fost preluat de Confederație în 1512, iar în perioada 1848-1866 a servit drept centru de operațiuni pentru Giuseppe Mazzini și mișcarea națională italiană împotriva stăpânirii austriece din Lombardia - un oraș elvețian care a găzduit conspirația revoluționară italiană.
Azi Lugano e al treilea centru bancar al Elveției, după Zurich și Geneva, dar arată și se simte complet italian - piețele Riforma și Cioccaro, arhitectura renascentistă și barocă, ritmul mediteranean. Un centru financiar elvețian care, vizual, n-are nimic din răceala Zurichului.
- ·Piațetele orașului vechi (Riforma, Cioccaro) sunt de mers pe jos; funicularele spre Monte Brè sau San Salvatore dau priveliști asupra lacului fără drumeție lungă.
- ·Se ajunge din Milano cu trenul în circa o oră, așa că weekendurile aduc mulți vizitatori italieni - în afara sezonului, orașul e mult mai liniștit.
- ·Trenurile elvețiene dinspre Milano costă vizibil mai mult decât cele regionale italiene, deși acoperă aproape aceeași rută și durată - merită comparate înainte de cumpărare.
- ·Promenada de la malul lacului e punctul de orientare de bază, de-acolo pornește tot restul.
Nu există zbor direct spre Lugano. Vezi cum ajungi în Elveția →
Capcane & țepe
Cineva se dă drept controlor SBB/CFF, îți cere biletul sau buletinul, iar cât te „verifică” îți dispare ceva din portofel. Cere legitimația oficială înainte să predai orice act din mână.
Agenții terțe online vând Swiss Travel Pass la preț bun, dar biletul e anulat de SBB după ce ai plecat deja la drum — controlorul îl scanează, apare invalid, și trebuie să cumperi altul pe loc, din buzunarul tău. Cumpără doar de pe sbb.ch sau de la ghișeu.