Olandezii au deschis plantații de ceai în munții din jur încă din secolul XVIII și au construit un drum care lega zona de Batavia, la 180 km depărtare. În 1906 Bandung a primit statut de municipalitate, iar coloniștii europeni au transformat-o într-o stațiune de recreere pentru proprietarii de plantații – hoteluri de lux, cafenele și boutique-uri europene i-au adus porecla „Parisul din Java”, întărită de un magazin de pe strada Braga care s-a rebotezat chiar Au Bon Marché în 1913, ca să copieze modelele pariziene.
Azi Bandung nu mai trăiește din nostalgia colonială, ci din economia creativă: UNESCO a declarat-o oraș creativ în 2017, iar peste jumătate din activitatea economică locală ține de design, modă și media digitală. Fosta industrie textilă a orașului s-a transformat în rețeaua de factory outlets care aduce, în weekend, valuri de cumpărători direct din Jakarta.
- ·Fiind construit ca stațiune montană, aerul e mai răcoros seara decât te-ai aștepta la altitudinea joasă tipică Indoneziei – ia un pulover.
- ·Vineri seara și duminică după-amiaza, autostrada spre Jakarta se blochează de traficul de weekend – evită dacă poți alege alt interval.
- ·Strada Braga și zona factory outlets din Cihampelas/Riau sunt punctele de reper pentru latura de shopping și modă a orașului.
Nu există zbor direct spre Bandung. Vezi cum ajungi în Indonezia →
Capcane & țepe
Firma de închiriere îți dă un scuter cu stricăciuni deja existente și, la returnare, te acuză că tu le-ai făcut, cerând sute de dolari despăgubire. Filmează scuterul din toate unghiurile înainte să pleci din parcare, cu data vizibilă în cadru.
Ești oprit pe scuter la un filtru pentru o încălcare reală sau inventată, iar polițistul propune să "rezolvați pe loc" cu 200.000-500.000 IDR cash. Cere proces verbal și plată la secție - fenomenul e recunoscut chiar de poliția indoneziană, care a disciplinat ofițeri prinși.