La o privire
Cum te miștiTaxi colectiv și autobuz interurban
În orașe, taxiul colectiv e norma. Între orașele sigure din sud, autobuzele interurbane funcționează, dar verifică mereu situația de securitate a rutei înainte de drum.
Cum ajungi din România
1 zbor cu escalăDe neratat în Camerun
must-see · votează
La 7km sud de Kribi, râul Lobé cade de la vreo 20 de metri înălțime direct în Oceanul Atlantic, pe o lățime care poate depăși 100m - una din puținele cascade din lume care se varsă chiar în mare, nu într-un alt curs de apă. Pentru comunitățile batanga, maabi și pigmeii bakola din zonă, cascada nu e doar peisaj: apa ei e legată de ritualuri de purificare, motiv pentru care locul figurează din 2006 pe lista tentativă UNESCO. O parte din experiență e chiar drumul până acolo - o plimbare cu pirogă pe Lobé în amonte duce spre satele bakola, unde poți vedea cum arată viața de zi cu zi a unei comunități care trăiește încă direct din pădure.
E cel mai înalt vârf din Africa de Vest, 4095m, și singurul vulcan încă activ de pe întreaga linie vulcanică a Camerunului. Prima mențiune a activității lui vine din secolul V î.Hr., de la navigatorul cartaginez Hannon, iar de atunci a mai erupt de multe ori - 1909, 1922 (lava a curs până la coastă), 1925, 1954, 1959, 1982, 1999 (lava s-a oprit la 200m de mare), 2000 și 2012. Portul Limbe stă chiar la poalele lui, deci localnicii trăiesc practic sub un vulcan viu, nu doar la umbra unui munte. Mary Kingsley, una din primele europence care l-a urcat, a scris despre expediția ei în memoriile din 1897. Azi contrastul e vizibil: turiștii fac ascensiunea în 2-3 zile, în timp ce cursa anuală Race of Hope urcă și coboară întregul munte în puțin peste 4 ore și jumătate.
Palatul a fost ridicat în 1917 de sultanul Njoya, al 17-lea conducător al dinastiei Bamum, ale cărei rădăcini urcă până în secolul XIV - una din cele mai vechi monarhii din Africa subsahariană. Clădirea, cu influențe de arhitectură colonială germană, adăpostește azi Muzeul Sultanului. Njoya n-a fost un rege oarecare: a inventat o scriere proprie pentru limba bamum, o mașină de măcinat porumb și chiar o religie care combina creștinismul cu islamul. Muzeul păstrează peste 10.000 de obiecte - veșminte regale, arme, tronuri sculptate și acoperite cu mărgele în formă de om. La câțiva pași de palatul vechi s-a deschis în 2024 un muzeu regal nou, o clădire cu formă neobișnuită de șarpe cu două capete încoronat de un păianjen uriaș, gândită să spună povestea regatului bamum din secolul XIV până azi.
Zona a pornit ca rezervație de vânătoare sub administrația colonială franceză, în 1934, a devenit parc național în 1968 și rezervație a biosferei UNESCO în 1979 - o traiectorie tipică pentru multe parcuri africane, de la exploatare la conservare. Elefanții de savană rămân atracția principală, deși coexistența cu fermierii din jur e tensionată - elefanții se hrănesc din lăstărișul de salcâm de pe marginea câmpurilor. Dincolo de ei, parcul găzduiește peste 30 de specii de mamifere: lei, girafe, gheparzi și antilope de savană, într-un peisaj de câmpie ierboasă și pădure de acacia tipic pentru nordul extrem al Camerunului.
Orașe
cost · ce vezi
Orașul se numea inițial "Cameroons Town" și a devenit capitala protectoratului german Kamerun între 1884 și 1902, sub numele Kamerunstadt. Germanii au construit primul chei, declanșând transformarea orașului în principalul nod maritim al regiunii. După Primul Război Mondial a intrat sub mandat francez, a fost redenumit Douala după poporul duala și a fost chiar capitala Camerunului francez între 1940 și 1946. Deși capitala politică a rămas la Yaoundé după independență, Douala e capitala economică necontestată - și, până de curând, avea cel mai mare port din Africa Centrală, rol pe care abia acum începe să-l împartă cu noul port în ape adânci de la Kribi. Prin portul din Douala trec în continuare majoritatea exporturilor țării: petrol, cacao, cafea, lemn.
Yaoundé a fost întemeiat în 1888/89 de ofițerii germani Richard Kund și Hans Tappenbeck, ca post militar și științific pe teritoriul poporului ewondo, sub numele Jaunde-Station. Numele vine chiar din felul cum locuitorii de pe coastă numeau zona - "Ya-Ewondo", adică "printre ewondo" - deformat de germani în Jaunde, apoi Yaunde, apoi, în franceză, Yaoundé. Orașul e construit efectiv pe șapte coline, o comparație cu Roma care chiar se verifică pe teren și care îi dă un climat și o geografie urbană complet diferite față de Douala, plat și umed. De la cei aproape 100 de locuitori pe 2 hectare la înființare, Yaoundé a ajuns azi la aproape două milioane - o creștere comprimată neobișnuit chiar și după standardele urbane africane.
Kribi a fost mult timp un sat de pescari și un post comercial - încă din 1828 exista aici o factorie unde se schimbau bunuri manufacturate pentru fildeș, cauciuc și ulei de palmier. A rămas un orășel de coastă modest, loc de weekend pentru locuitorii din Douala, până când un decret guvernamental din 1999 l-a desemnat pentru dezvoltarea unui port major. Din 2014, Kribi găzduiește noul port în ape adânci al Camerunului, construit de compania chineză China Harbour Engineering începând din 2012, care preia treptat rolul portului din Douala. În plus, din 2003 e și punctul terminus al conductei de petrol Ciad-Camerun, lungă de 1.100 km - așa că un orășel de plajă cândva liniștit cară acum și o parte din exporturile petroliere ale Ciadului.
Foumban a fost întemeiat în 1394 de Mfon Nshare Yen ca reședință a dinastiei bamum, care a devenit unul dintre cele mai puternice regate din Africa Centrală prin secolele XV-XVI, poziționat exact pe rutele comerciale nord-sud și est-vest. Palatul regal actual (reconstruit între 1917 și 1922, după ce unul mai vechi a ars în 1913, păstrând același design) e încă reședința activă a sultanului, nu doar un muzeu, deși găzduiește și Muzeul Sultanului. Sultanul Ibrahim Njoya, care a domnit între 1886 și 1933, și-a inventat propriul alfabet (scrierea bamum) și chiar o limbă artificială, shümom - o performanță pe care puțini monarhi africani au avut-o vreodată. Tradiția de turnare a bronzului prin ceară pierdută, pe care tot el a instituționalizat-o, se practică și azi în atelierele de pe Rue des Artisans.
Bamenda e capitala Regiunii de Nord-Vest și, istoric, centrul zonei culturale grassfields, ancorată de regate precum Mankon, al cărui palat al Fon-ului (regelui local) și rezistența din "Bătălia de la Mankon" din 1891, împotriva forțelor coloniale germane, sunt încă comemorate local. Din 2016, Bamenda e epicentrul crizei anglofone din Camerun, ale cărei rădăcini merg până la reunificarea din 1961 a fostului Camerun britanic de Sud cu statul francofon și la desființarea federalismului în 1972. Azi orașul duce, practic, două vieți în paralel: cultura tradițională grassfields - palatul Mankon, satele de pe drumul circular ("Ring Road"), Piața Centrală din Bamenda - coexistă cu un conflict separatist armat, cu curfewuri, puncte de control și greve de tip "oraș-fantomă".
Orașul a fost întemeiat în 1858 de misionarul britanic Alfred Saker, sub numele Victoria, redenumit Limbe printr-un decret prezidențial abia în 1982. Se află chiar la poalele Muntelui Camerun, unul dintre cele mai mari vulcani activi din Africa. Plajele de aici au nisip negru vulcanic, rezultat al erupțiilor Muntelui Camerun de-a lungul secolelor - un contrast puternic cu verdele coastei. Orașul găzduiește și una dintre cele mai vechi grădini botanice din Africa (Grădina Botanică din Limbe, înființată în 1892 de botanistul german Paul Preuss pentru experimente cu culturi tropicale - cauciuc, cacao, cafea) și Centrul pentru Fauna Sălbatică din Limbe, un centru de recuperare (din 1993, cu ONG-ul Pandrillus) pentru cimpanzei, gorile și drili confiscați din comerțul ilegal cu carne de vânat și animale de companie.