Zăcământul de cupru era cunoscut de comunitatea Oorlam încă din 1893 (Green Hill), iar exploratorul britanic Francis Galton îl notase deja în 1851. O companie anglo-germană a preluat drepturile de exploatare în 1903, iar minereul era cărat cu carul cu boi la Swakopmund până s-a terminat calea ferată, în 1906.
Zăcământul a devenit unul dintre cele mai bogate în specii minerale de pe planetă — 243 de minerale valide identificate aici, dintre care 56 nu au mai fost găsite nicăieri altundeva (tsumebita, de exemplu). Mina a atins peste 1700 m adâncime la apogeul din anii '60-'70 și s-a închis în 1996 când zăcământul principal s-a epuizat, dar topitoria orașului funcționează și azi, procesând concentrat de cupru adus din toată Africa — economia orașului a trecut pur și simplu de la extracție la prelucrare.
- ·Rolul principal azi e de poartă de nord-est spre Etosha (poarta Von Lindequist) — bun loc de oprit, cu benzinării, magazine și hoteluri înainte sau după parc.
- ·Lacurile-doline din apropiere, Otjikoto și Guinas, merită un popas scurt.
- ·Rezervă cazările din Etosha (mai ales Okaukuejo) din timp dacă mergi în sezonul uscat (mai-septembrie), când animalele se adună la adăpătoare.
Ce vezi în Tsumeb: top 1 obiective
Etosha a fost declarat rezervație de vânat în martie 1907, prin Ordonanța 88 a guvernatorului german Friedrich von Lindequist – la acel moment, cu aproape 100.000 km², era cea mai mare zonă protejată legal de pe planetă, mai mare decât Ungaria sau Portugalia de azi. Decizia n-a venit din sentimentalism ecologic, ci dintr-o criză reală: vânătoarea comercială de fildeș, epidemia de pestă bovină din 1896-1897 și vânătoarea nereglementată a coloniștilor prăbușiseră populațiile de animale sălbatice din regiune. La Namutoni, un fort de cavalerie german ridicat în 1889 fusese complet distrus în 1904 de 500 de luptători sub Nehale Mpingana; a fost reconstruit, iar comandantul lui a devenit, în 1907, primul paznic oficial al noii rezervații. Azi parcul s-a redus la o fracțiune din suprafața inițială, dar are ceva ce puține parcuri africane oferă: bălți iluminate noaptea, la careurile de camping precum Okaukuejo, unde poți vedea rinoceri negri venind la apă de la câțiva metri distanță, fără să te miști din scaun. Salina uriașă din centrul parcului, rămășița unui lac preistoric, se vede clar din satelit și explică de ce animalele se adună atât de previzibil pe margini, la puținele surse de apă.
Nu există zbor direct spre Tsumeb. Vezi cum ajungi în Namibia →
Capcane & țepe
Pe drumul de pietriș D1918 dintre Henties Bay și Spitzkoppe, un bărbat cu mașina oprită te oprește cu o poveste lungă despre cum a rămas fără benzină și cere bani cash — aceeași persoană e semnalată de ani de zile de localnici. Nu da bani, continuă drumul și raportează la următorul post de poliție sau tabără.
La unele benzinării, angajatul nu resetează pompa la zero înainte să alimenteze, așa că plătești mai mult decât ai primit efectiv. Coboară din mașină și urmărește contorul cât timp se face alimentarea.