Rodos, Grecia

Cavalerii Ospitalieri au ocupat Rodosul în 1309 și au transformat orașul într-o cetate-baraj împotriva expansiunii otomane în Mediterana estică, ridicând ziduri, șanțuri și un sistem de „auberges” - hanuri naționale pentru cavalerii veniți din diverse limbi ale Europei (Franța, Anglia, Spania, Italia). Otomanii au cucerit orașul abia în 1522, după un asediu de șase luni, iar cavalerii s-au retras spre Malta. Orașul medieval al Rodosului e azi cel mai bine păstrat oraș fortificat medieval din Europa locuit continuu - nu e un muzeu în aer liber gol, ci un oraș cu peste 6.000 de locuitori care își fac cumpărăturile pe aceleași străzi pietruite construite acum 700 de ani. Strada Cavalerilor (Ippoton), care duce spre Palatul Marelui Maestru, e singurul loc din Grecia unde arhitectura gotică apare intactă, stradă întreagă.

Construit inițial ca citadelă bizantină în secolul VII, palatul a fost transformat de Cavalerii Ospitalieri, după ocuparea Rodosului în 1309, în centrul administrativ al Ordinului și reședința Marelui Maestru - practic capitala politică, socială și religioasă a insulei sub cavaleri, timp de peste 200 de ani. E una dintre puținele clădiri din Grecia construite în stil gotic pur, cu influențe franceze și bizantine amestecate. Un cutremur în 1481 a avariat serios structura, iar otomanii, după cucerirea din 1522, l-au folosit mai ales ca închisoare. Restaurarea de azi vine din perioada ocupației italiene, din secolul XX, care a refăcut sălile mari și mozaicurile - motiv pentru care interiorul arată azi mai degrabă ca o reconstituire de epocă decât ca o ruină autentică, deși fundațiile și zidurile exterioare sunt originale.

Lindos a fost întemeiat, conform legendei, de dorienii conduși de regele Tlepolemus, în jurul secolului X î.Hr., iar până în secolul VIII era deja un centru comercial important; în secolul VI a fost condus de Cleobulus, unul dintre Cei Șapte Înțelepți ai Greciei antice. Templul Athenei Lindia de pe acropolă, cel actual datând din jurul anului 300 î.Hr. (după ce unul mai vechi a ars în 342 î.Hr.), era un sanctuar pan-elenic respectat în toată lumea greacă. Cavalerii Ospitalieri au construit propriul castel deasupra ruinelor bizantine de pe acropolă, înainte de 1317, suprapunând straturi de istorie - dorică, elenistică, bizantină și medievală - pe același deal stâncos cu vedere spre două golfuri. Jos, satul alb, cu case tradiționale de căpitani decorate cu pietricele colorate în curți (hohlakia), a rămas practic neschimbat arhitectural de secole, protejat prin lege de construcții noi.