Corfu, Grecia

Orașul vechi al Corfu a fost fortificat vreme de patru secole de venețieni, care au controlat insula din 1386 și au ridicat un sistem de trei fortărețe proiectate de ingineri militari cunoscuți în toată Europa - Sanmicheli, Savorgnan și Martinengo - ca să apere ruta comercială spre Adriatica de otomani. Fortăreața Veche a respins trei asedii otomane majore, în 1537, 1571 și 1716, ceea ce a făcut din Corfu unul dintre puținele teritorii grecești care nu a ajuns niciodată sub stăpânire otomană. Ce face orașul special azi e amestecul - străzile înguste venețiene stau lângă clădiri neoclasice din perioada britanică (1815-1864) și lângă o piațetă numită Liston, construită după modelul Rue de Rivoli din Paris de francezii care au ocupat scurt insula. E singurul oraș din Grecia cu o rețea urbană medievală intactă, motiv pentru care UNESCO l-a inclus în patrimoniul mondial în 2007.

Tradiția locală leagă golful Paleokastritsa de episodul din Odiseea în care Ulise, ajuns pe insula feacilor, o întâlnește pe prințesa Nausicaa - o stâncă din apropiere, despre care se spune că ar fi corabia lui Ulise pietrificată de un zeu supărat, întărește legenda în ochii localnicilor. Mănăstirea de pe promontoriu datează din 1225, cu chiliile călugărești adăugate în secolul XVIII, și adăpostește un muzeu mic cu icoane și manuscrise. Zona a fost locuită încă din secolul V, iar Angelokastro, cetatea bizantină de pe stânca din apropiere, ridicată în secolul XII, a servit ca ultim refugiu al insulei împotriva atacurilor, cu secole înainte ca venețienii să-și construiască propriile fortărețe.

Împărăteasa Elisabeta a Austriei (Sisi) a construit Achilleion între 1889 și 1891, după moartea fiului ei, prințul moștenitor Rudolf, ca refugiu personal departe de curtea de la Viena. L-a numit după Ahile, eroul ei mitologic preferat, iar arhitectul italian Raffaele Caritto a proiectat palatul în stil neoclasic, cu grădini pline de statui inspirate din mitologia greacă. În 1907, fiica lui Sisi a vândut palatul Kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei, care l-a folosit ca reședință de vară. A fost jefuit în cele două războaie mondiale, apoi transformat pe rând în cazinou și platou de filmare (inclusiv pentru un James Bond), înainte să devină muzeul de azi.