Rădăcinile afro-caraibiene de aici sunt mai vechi decât cred majoritatea oamenilor – unele urme duc până la nave olandeze de sclavi eșuate în secolul XVIII lângă Limón, ai căror supraviețuitori au găsit refugiu la comunitățile indigene bribri și cabécar din munții Talamanca. Valul mai mare a venit la finalul secolului XIX și începutul secolului XX, când muncitori jamaicani au fost aduși să construiască linia ferată spre Atlantic și să lucreze pe plantațiile de banane, aducând cu ei limba patois, calypso-ul și o cultură ținută decenii separată de restul Costa Ricăi – locuitorii afro-caraibieni au avut chiar restricții legale de circulație în afara provinciei Limón.
Calypso-ul local are o voce concretă în Walter Ferguson, cântăreț născut la Limón, considerat părintele calypso-ului costarican, ale cărui piese în engleză creolă despre migrație și comunitate încă se ascultă în barurile de pe coastă – o identitate regională distinctă, parte jamaicană, parte bribri și cabécar, parte costaricană, care n-are nimic de-a face cu imaginea de „Pura Vida” de stațiune de plajă pe care și-o fac majoritatea despre țară.
- ·Plajele sunt înșirate pe un singur drum aproape plat – Playa Cocles (surf), Punta Uva (apă calmă și limpede), Manzanillo (cea mai îndepărtată, cel mai autentic aer local) – se leagă bine cu bicicleta.
- ·Închirierile de biciclete au atât escrocherii, cât și furturi reale – verifică bicicleta cu atenție și încuie-o bine oriunde te oprești.
- ·Noaptea, ia taxiul chiar și pe distanțe scurte, în loc să mergi pe jos.
- ·Furtul mărunt (genți lăsate pe plajă, camere neîncuiate) e riscul principal, nu infracțiunea violentă.
Nu există zbor direct spre Puerto Viejo. Vezi cum ajungi în Costa Rica →
Capcane & țepe
Rezervi o mașină online la un preț mic, dar la ridicare ți se spune brusc că trebuie să plătești în plus câteva sute de dolari pentru asigurarea de bază (TLC), care e de fapt obligatorie prin lege și ar trebui inclusă din start în ofertă. Cere în scris, înainte de a rezerva, confirmarea că TLC e inclus în prețul afișat.
Pe drumul spre parcul național Manuel Antonio, oameni în veste „oficiale” îți spun că parcarea oficială e plină sau închisă și te trimit spre o parcare privată la tarif dublu. Caută dinainte locația și prețul parcării oficiale a parcului și ignoră pe oricine te dirijează de pe marginea drumului.