Sydney a pornit în 1788 ca prima colonie penală a Marii Britanii în Australia, la Sydney Cove — loc pe care poporul Gadigal îl numea de mult Warrane. Arthur Phillip a ancorat acolo cele 11 corăbii ale Primei Flote, cu peste 700 de condamnați la bord, după ce Botany Bay, alegerea inițială, s-a dovedit nepotrivită pentru agricultură. Portul l-a impresionat imediat — chiar Phillip scria că e „cel mai bun port din lume, unde o mie de corăbii de linie ar putea sta în siguranță deplină” — dar coloniștii au trecut prin ani de foamete reală până când solul sărac din jur a permis recolte decente.
Puțină lume știe că Sydney nu e capitala Australiei, deși e cel mai mare oraș al ei. Rivalitatea dintre Sydney și Melbourne pentru acest titlu a fost atât de acerbă la începutul secolului XX, încât autoritățile au ales soluția de mijloc: au construit de la zero o capitală nouă, Canberra, undeva între cele două. Astăzi Sydney e motorul financiar și cultural al țării, cu Opera House și Harbour Bridge ca simboluri, dar trecutul de colonie penală rămâne palpabil în cartiere ca The Rocks, construite literalmente de mâna condamnaților.
- ·Surry Hills și Newtown sunt alegerea localnicilor pentru cazare — mai aproape de viața reală a orașului decât Circular Quay, care e turistic și scump
- ·Bondi e frumos, dar calculează minim 30 de minute cu autobuzul până în centru, nu e chiar lângă
- ·Feribotul spre Manly sau Taronga Zoo e mijloc de transport public obișnuit, nu doar atracție turistică — folosește-l ca atare, e mult mai relaxant decât metroul
Ce vezi în Sydney: top 2 obiective
Ideea unui pod peste portul Sydney a fost propusă în 1912 de inginerul John Bradfield, dar construcția efectivă a început abia în 1924, după ce firma britanică Dorman, Long & Co din Middlesbrough a câștigat licitația internațională. Cele două jumătăți ale arcului de oțel s-au unit în aer, deasupra apei, pe 19 august 1930 — abia atunci podul a devenit autoportant. S-au folosit peste 52.800 de tone de oțel, o parte adusă din Anglia, restul produs la Newcastle, în Australia; construcția a dat de lucru la peste 1.600 de oameni în plină Mare Depresiune, dintre care 16 au murit pe șantier. Podul s-a deschis oficial pe 19 martie 1932, cu peste 750.000 de oameni adunați pe mal — mai mult decât populația Sydney-ului de atunci. La tăierea panglicii a intervenit un incident celebru: un membru al unei miliții de dreapta, Francis de Groot, a năvălit călare și a tăiat panglica înaintea premierului, ca gest politic. Localnicii îi spun „coathanger” (umeraș), iar astăzi poți urca pe arc cu BridgeClimb sau, mult mai ieftin, poți urca doar în pilonul de sud-est pentru o priveliște aproape la fel de bună.
Opera din Sydney a fost proiectată de danezul Jørn Utzon, un arhitect de 38 de ani aproape necunoscut, care a câștigat în 1957 un concurs internațional cu peste 230 de propuneri din 28 de țări — a lui era proiectul numărul 218. Construcția a început în martie 1959 și trebuia să dureze patru ani; s-a terminat abia în 1973, după 14 ani, cu bugetul urcat de la 7 la 102 milioane de dolari australieni. Pe parcurs, disputele dintre Utzon și autoritățile de stat au devenit atât de tensionate încât arhitectul a demisionat în 1966 și n-a mai pus piciorul în clădire până la moarte. Formele acelea de „pânze” nu sunt inspirate din valuri, cum se spune de obicei, ci dintr-o sferă — Utzon a realizat că, dacă tai o minge în felii, obții exact geometria de care avea nevoie, ceea ce a rezolvat și problema construcției acoperișului. Sunt peste un milion de plăci ceramice suedeze, autocurățătoare, montate pe acoperiș. În 2007 clădirea a intrat pe lista UNESCO, iar Utzon a fost doar al doilea arhitect din istorie recunoscut astfel în timpul vieții, după Oscar Niemeyer.
Unde stai în Sydney
Nu există zbor direct spre Sydney. Vezi cum ajungi în Australia →
Capcane & țepe
Unele firme mici de închiriat auto susțin că zgârieturi deja existente le-ai făcut tu și cer sume mari, uneori reținând pașaportul ca „garanție”. Fotografiază sau filmează mașina din toate unghiurile înainte să pleci din parcare și nu lăsa niciodată pașaportul original ca gaj — folosește card sau depozit.