Vârful a rezistat neescaladat până pe 14 iulie 1865, când o echipă condusă de britanicul Edward Whymper, alături de Lord Francis Douglas, Charles Hudson, Douglas Hadow și ghizii Michel Croz și familia Taugwalder, a ajuns prima pe creastă — după ani de rivalitate cu ghidul italian Jean-Antoine Carrel, care încerca ruta dinspre Italia. La coborâre însă, patru dintre ei au murit când Hadow a alunecat și i-a tras după el pe coardă; doar Whymper și cei doi Taugwalder au supraviețuit, iar ancheta ulterioară i-a exonerat de acuzația că ar fi tăiat coarda ca să se salveze.
Forma aproape perfect piramidală, unică între vârfurile alpine, vine din felul în care gheața a erodat roca din patru direcții diferite deodată — și e motivul pentru care Matterhorn a devenit sigla Toblerone și, informal, simbolul vizual al Elveției întregi. Zermatt însuși e un sat fără mașini pe benzină, așa că priveliștea rămâne neîntreruptă de trafic sau poluare vizuală, lucru rar pentru un loc atât de vizitat.
- ·Gornergrat (cu trenul cu cremalieră din Zermatt) e cel mai sigur punct de belvedere — sus la aproape 3.100 m, cu vedere directă spre vârf și ghețari.
- ·Lacul Riffelsee, aproape de Gornergrat, oferă reflexia clasică a muntelui în apă — mergi dimineața devreme, când e liniște și fără vânt.
- ·Primul tren de dimineață (în jur de 7:00 vara) prinde cerul cel mai curat — până la prânz se adună des nori pe creastă.
Cum ajungi la Matterhorn din România?
Matterhorn e în Zermatt.