Suceava a fost capitala Moldovei aproape două secole, din 1388, când Petru I Mușat a mutat aici reședința domnească de la Siret. Apogeul a venit sub Ștefan cel Mare (1457-1504), care a întărit Cetatea de Scaun cu un al doilea rând de ziduri și turnuri - fortăreața n-a fost cucerită niciodată prin luptă, nici de Mehmed II în 1476, nici de tunurile poloneze care au bombardat-o 21 de zile în 1497.
Ștefan cel Mare n-a construit doar ziduri - a ctitorit și mănăstirile din jur, Putna, Voroneț, Pătrăuți, care astăzi formează nucleul Bucovinei pictate, inclusă în patrimoniul UNESCO. Suceava rămâne, practic, poarta de intrare obligatorie pentru oricine vrea să vadă bisericile astea, deși niciuna nu se află chiar în oraș.
- ·Aeroportul Ștefan cel Mare are curse directe, dar pentru turul mănăstirilor tot ai nevoie de mașină - drumurile naționale sunt în stare bună, cele județene mai înguste, dar practicabile.
- ·Fotografiatul în interiorul bisericilor pictate e interzis peste tot; la Mănăstirea Humor se plătește taxă separată chiar și pentru poze la exterior.
- ·Un tur relaxat al principalelor mănăstiri (Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor) cere minimum 2-3 zile - nu se face totul într-o singură zi dus-întors din Suceava.
Ce vezi în Suceava: top 1 obiective
Mănăstirile au fost ridicate în secolele XV-XVI de domnitorii Moldovei, în primul rând Ștefan cel Mare, care avea obiceiul să construiască o mănăstire după fiecare bătălie câștigată — Voroneț, ctitorită de el în 1488, a fost ridicată în doar trei luni și trei săptămâni. Urmașii lui au continuat tradiția: Petru Rareș a ridicat Moldovița în 1532, iar pictura exterioară, care acoperă bisericile din temelii până în streașină, a fost adăugată ulterior, ca metodă de a educa religios o populație în mare parte needucată — bisericile funcționau, practic, ca „biblii ilustrate” în aer liber. Ce le face unice în lume e că frescele exterioare au supraviețuit aproape intact peste cinci secole de ierni aspre și veri umede, ceva ce nu se întâmplă nicăieri altundeva la scara asta. Fiecare mănăstire are o culoare-semnătură pe care nimeni n-a reușit s-o replice complet: albastrul de Voroneț, obținut dintr-un pigment de azurit după o rețetă secretă, verdele smarald de la Sucevița — cea mai mare și mai bine conservată dintre ele, cu scena unică „Scara Virtuților” pe peretele nordic — și galbenul-auriu de la Moldovița, unde fresca „Asediul Constantinopolului” e una dintre cele mai detaliate reprezentări istorice din arta medievală românească.
Nu există zbor direct spre Suceava. Vezi cum ajungi în România →
Capcane & țepe
Șoferi neautorizați umblă cu aparate de taxat manipulate sau cer o sumă „fixă” de 5-10x mai mare decât e normal (ex. 200 lei în loc de 40 lei), iar dacă refuzi te presează sau te urmăresc pe stradă. Folosește Bolt/Uber sau verifică ruta pe Google Maps înainte să urci.
La unele case de schimb din zone turistice, casierul numără banii cu voce tare, apoi te distrage (scapă o bancnotă, răspunde la telefon) și fură discret câteva bancnote din teanc înainte să ți le dea. Numără banii imediat, la vedere, la ghișeu — sau schimbă la bancă.