ThatGhidClasamentIntră
← Ghid
Republica Moldova

Republica Moldova

Europe · Eastern Europe

77
au fost
23
anul ăsta
0
vor să meargă

La o privire

Când mergi
Iulie
Temperatură
27°C16°C
Precipitații
Moderate
Apă de la robinetDoar îmbuteliată
BacșișRotunjești
ConectivitateRoaming UE (fără cost)
Cum te miștiMicrobuze și taxi ieftine, tren limitat

Rutierele (microbuze) leagă bine Chișinăul de restul țării, iar taxiurile sau Bolt sunt foarte ieftine în oraș. Rețeaua de tren e limitată și lentă, nu o opțiune practică pentru majoritatea rutelor turistice.

Cum ajungi din România

1 zbor direct
Vezi toate rutele într-un tabel →

De neratat în Republica Moldova

must-see · votează
Cetatea Soroca
1
Cetatea Soroca

Cetatea a fost ridicată în 1499 de Ștefan cel Mare, inițial din lemn și pământ, ca punct de pază la o vadă peste Nistru, parte dintr-un lanț de fortificații ridicate împotriva incursiunilor tătare. Între 1543 și 1546, sub Petru Rareș, a fost reconstruită în piatră, într-o formă aproape perfect circulară cu cinci bastioane - construcția e atribuită, potrivit unei inscripții păstrate, unor zidari transilvăneni conduși de un meșter pe nume Iacob. Forma circulară e neobișnuită pentru cetățile moldovenești din epocă, majoritatea mai neregulate, și avea un rost practic: putea fi apărată la fel de bine din orice direcție. A rezistat la asedii reale - a ținut piept otomanilor în timpul Marelui Război Turcesc, cu ajutorul trupelor lui Ioan Sobieski, și a contat din nou în campania de la Prut a lui Petru cel Mare, din 1711. E mică și se vede în mai puțin de o oră, dar logica militară din spatele formei circulare se simte imediat cum intri. Orașul Soroca de sub cetate e cunoscut și pentru 'palatele' rome de pe deal, un contrast neașteptat, dar foarte real, cu fortăreața medievală de jos.

Mănăstirea rupestră Orheiul Vechi
2
Mănăstirea rupestră Orheiul Vechi

Mănăstirea săpată în stâncă de calcar deasupra râului Răut e legată, potrivit tradiției, de călugări ortodocși care căutau retragere și liniște începând din secolul XIII, folosind peșteri deja săpate anterior de triburi preistorice. Complexul a fost întărit în secolul XIV, în perioada incursiunilor mongole, și extins semnificativ în secolul XV, sub domnia lui Ștefan cel Mare. Comunitatea monahală s-a destrămat spre finalul secolului XVIII, probabil din cauza unui război sau a unei epidemii, iar peșterile au rămas pustii aproape două sute de ani, până când o nouă comunitate s-a reînființat la Butuceni în 1996 și a restaurat biserica. Locul face parte dintr-un complex arheologic mult mai mare, cu ruine ale unui oraș medieval din perioada Hoardei de Aur și fortificații geto-dacice, iar satul tradițional Butuceni de la poalele stâncii arată azi ca o rezervație etnografică vie, nu doar ca un decor pentru mănăstire - practic vizitezi mai multe straturi de istorie într-o singură buclă a râului.

Pivnițele Cricova
3
Pivnițele Cricova

Tunelurile de sub Cricova există din secolul XV, săpate inițial pentru a scoate piatra de calcar folosită la construcția Chișinăului. Abia în perioada sovietică au fost transformate în crama de azi, cu vinăria înființată oficial în 1952. Are 120 de kilometri de galerii subterane - unele destul de late cât să circuli cu mașina prin ele, cu 'străzi' botezate după soiurile de vin depozitate - ceea ce o face una dintre cele mai mari crame din lume, a doua din Moldova după Mileștii Mici. Colecția istorică include sticle confiscate din pivnița privată a lui Hermann Göring după al Doilea Război Mondial, iar cea mai veche sticlă de acolo datează din 1902. Peste ani, o listă lungă de oficiali și șefi de stat au vizitat cramele, ceea ce a devenit parte din povestea locului la fel de mult ca vinul propriu-zis - temperatura constantă de sub pământ, de 12-14 grade indiferent de anotimp, e motivul practic pentru care funcționează atât de bine ca depozit.

Orașe

cost · ce vezi
Chișinău
1
Chișinău

Prima atestare documentară e din 1436, ca o mică așezare lângă o mănăstire pe malul Bâcului, în Principatul Moldovei — secole la rând a rămas un târg modest. Cotitura mare a venit în 1940, cu un cutremur de 7,3 grade, urmat la scurt timp de bombardamentele și luptele din Al Doilea Război Mondial, care au distrus circa 70% din oraș. Reconstrucția, planificată între 1947 și 1949 de arhitectul Alexei Șciusev — chișinăuian de origine, autor și al Mausoleului lui Lenin de la Moscova — a dat orașului bulevardele largi de stil stalinist, completate mai târziu cu cartiere întregi de blocuri brutaliste, ridicate până spre sfârșitul anilor '80. Practic, "centrul istoric" în sensul clasic aproape că nu există — Chișinăul e mai degrabă unul dintre puținele orașe din Europa unde planul urban sovietic a supraviețuit aproape intact, devenit acum capitala unei republici independente din 1991, prinsă vizibil între moștenirea sovietică și noile clădiri orientate spre Europa.

Orheiul Vechi
2
Orheiul Vechi

Nu e un singur monument, ci un peisaj arheologic stratificat pe un cot al râului Răut: rămășițe ale unei cetăți geto-dacice, o așezare a Hoardei de Aur, un târg medieval moldovenesc și, peste toate, mănăstirea rupestră săpată în stâncă de călugări ortodocși începând din secolul XIII — extinsă real, ca mănăstire funcțională, până în secolul XVIII. Chiliile sunt minuscule, săpate la 70-80 de metri deasupra apei, exact pentru izolare și asceză, unele legate între ele prin coridoare interioare pe cinci niveluri. Mănăstirea a fost închisă de sovietici în 1946 și folosită drept depozit al unui colhoz, iar călugării s-au întors abia în 1996, resfințind-o — deci ce vizitezi azi e din nou o mănăstire vie, nu doar o relicvă de muzeu. Satul Butuceni de lângă complex păstrează case tradiționale, ca o mică zonă etnografică în aer liber.

Soroca
3
Soroca

Cetatea de pe malul Nistrului a fost ridicată în 1499 din ordinul lui Ștefan cel Mare, ca una din verigile unui lanț de fortificații de-a lungul râului, apoi reconstruită în piatră între 1543 și 1546 sub Petru Rareș, cu formă de cerc aproape perfect și cinci bastioane — una dintre cele mai bine păstrate cetăți medievale din Moldova, care a rezistat inclusiv unui asediu otoman în timpul Marelui Război Turcesc, apărată atunci de trupe poloneze. Azi orașul e cunoscut la nivel național mai ales ca "și capitala romilor" din Moldova, datorită unui cartier de pe deal — Dealul Țiganilor — unde familii înstărite de romi au construit, mai ales după anii '90, conace uriașe și ornate, inspirate de clădiri celebre precum Bazilica Sf. Petru, Capitoliul american sau Teatrul Bolșoi. Unele sunt terminate și locuite, dar multe rămân nefinisate sau goale cea mai mare parte a anului, pentru că proprietarii muncesc în străinătate și vin doar în vizită.

Cricova
4
Cricova

Galeriile subterane de calcar există încă din secolul XV, săpate inițial pentru a scoate piatra cu care s-a construit Chișinăul. Au fost transformate în crama de azi în 1952, pe vremea când Moldova era republică sovietică, profitând de temperatura constantă de 12-14°C și umiditatea aproape de saturație de acolo, ideale pentru maturarea vinului. Rețeaua are circa 120 de kilometri de "străzi" interioare, botezate după soiuri de struguri și suficient de largi cât personalul chiar circulă cu mașina prin ele — a doua ca mărime din Moldova, după Mileștii Mici. Colecția adăpostește aproximativ 1,3 milioane de sticle, inclusiv un lot confiscat de la Hermann Göring după al Doilea Război Mondial și o sticlă din 1902; iar în timpul invaziei naziste, se spune că muncitorii cramei au ascuns vecini evrei printre butoaie. Cricova are și o tradiție de vizite oficiale — găzduiește de decenii camere și crame private folosite pentru oaspeți de stat, o continuare a obiceiului sovietic de a primi delegații străine chiar aici, sub pământ.

Tiraspol
5
Tiraspol

Capitala Transnistriei, o regiune autoproclamată — Republica Moldovenească Nistreană — desprinsă de Moldova în 1990 și implicată într-un scurt război în 1992, încheiat cu un armistițiu care a înghețat frontul de-a lungul Nistrului. Nu e recunoscută de niciun stat membru ONU, doar de Abhazia și Osetia de Sud, ele însele state nerecunoscute. În practică funcționează ca un stat separat complet: monedă proprie (rubla transnistreană), control de frontieră propriu, bancă și steag propriu — încă purtând secera și ciocanul. Vizitarea înseamnă trecerea unui punct de control intern, primirea unui fluturaș de migrare pe hârtie (nu o ștampilă de pașaport) pe care nu ai voie să-l pierzi și respectarea orelor alocate, altfel riști o amendă la ieșire. S-a transformat recent într-un fel de curiozitate turistică, un "instantaneu sovietic" — statuia lui Lenin încă stă în fața parlamentului — dar regulile privind fotografiatul oricărei clădiri militare sau guvernamentale sunt aplicate strict, nu doar recomandate.

Întrebări & răspunsuri

întreabă cu butonul verde
Nicio întrebare încă — apasă Întreabă și fii primul.