Falezele sunt locuite de cel puțin 10.000 de ani - primii au fost tellem, vânători din epoca pietrei care au construit locuințe direct în stâncă. Dogonii au ajuns abia în secolul XV, ca refugiați care voiau explicit să evite convertirea la islam, și au refolosit hambarele și locuințele tellem abandonate pentru propriul depozitat și pentru înmormântări.
Faleza se întinde pe circa 150 km și cuprinde în jur de 289 de sate răspândite pe trei zone legate (platou, faleză, câmpie) - UNESCO a listat în 1989 întregul peisaj cultural, nu un singur monument, ceva neobișnuit: ce e protejat e o geografie încă locuită, cu hambare, case de întâlnire togu na și altare incluse, nu o ruină.
- ·Vizitele tradiționale înseamnă trasee pe jos de la un sat la altul, cu ghizi dogoni locali - nu e un obiectiv de o singură zi, iar ghidul e esențial atât pentru orientare cât și pentru accesul la locuri cu restricții culturale.
- ·Din cauza conflictului etnic intern din Țara Dogon din ultimii ani, atacurile pe drum au fost un risc real și frecvent - ce mergea bine ca vizită independentă acum câțiva ani e o cu totul altă poveste azi; verifică avertismente actuale și specifice, nu presupune că informația veche din ghiduri mai e valabilă.
- ·Casele togu na și hambarele sunt adesea interzise la fotografiat sau intrat fără permisiunea explicită a bătrânilor satului.
Ce vezi în Bandiagara: top 1 obiective
Faleza de gresie se întinde pe aproape 150 km și urcă până la 500 de metri deasupra câmpiei. A fost locuită acum peste 10.000 de ani de tellemi, un popor de vânători descris în tradiția locală ca fiind foarte mic de statură, care săpau locuințe și morminte direct în peretele stâncii, ferite de inundațiile bruște de la baza falezei. Poporul Dogon a ajuns aici prin secolul XV, i-a înlocuit treptat pe tellemi și s-a retras pe stâncă în bună parte din nevoia de apărare, în perioada raidurilor negustorilor de sclavi. Multe dintre hambarele construite de tellemi sunt și azi folosite de dogoni, deși satele lor propriu-zise sunt de obicei la baza sau în vârful falezei, acolo unde se găsește apă și pământ de cultivat. UNESCO a înscris zona pe lista patrimoniului mondial în 1989, ca peisaj cultural excepțional, iar dogonii rămân unul dintre puținele popoare din regiune care și-au păstrat aproape neschimbate credințele, măștile rituale și organizarea socială tradițională.
Nu există zbor direct spre Bandiagara. Vezi cum ajungi în Mali →