La o privire
Cum te miștiBarcă sau avion mic local
Barcă sau avion mic local.
Cum ajungi din România
1 zbor cu escalăDe neratat în Kiribati
must-see · voteazăBătălia de la Tarawa s-a dat între 20 și 23 noiembrie 1943 pe insulița Betio, când Divizia a 2-a Marină a SUA, sub comanda generalului Julian C. Smith, a debarcat pe o plajă apărată de fortificații japoneze extrem de dense. Lupta a durat 76 de ore neîntrerupte și a rămas una dintre cele mai sângeroase din Pacific: 1.113 marinari americani morți, 2.290 răniți, iar aproape întreaga garnizoană japoneză de circa 4.700 de oameni a fost anihilată. Spre deosebire de alte câmpuri de luptă din Pacific, curățate sau transformate în parcuri comemorative, Betio a rămas practic așa cum a fost lăsată — tunuri de coastă Vickers ruginite, buncăre și cazemate japoneze, epave de tancuri Sherman și Type 95 japoneze, toate încă la vedere de-a lungul plajelor Red Beach 1, 2 și 3. Memorialul Coastwatchers, la cimitirul Temakin, comemorează separat sutele de localnici din Insulele Gilbert și Ellice morți în timpul războiului din Pacific — o poveste mai puțin cunoscută decât cea a marinarilor americani.
Orașe
cost · ce veziSouth Tarawa e capitala Kiribatiului, un șirag de insulițe legate prin diguri, dintre care Betio a fost scena uneia dintre cele mai sângeroase bătălii din Pacific: în doar 76 de ore, în noiembrie 1943, aproape 6.400 de oameni — japonezi, coreeni și americani — au murit, iar din apărătorii japonezi au supraviețuit doar 17. Rămășițele bătăliei — buncăre, tunuri, resturi de tancuri — stau și azi împrăștiate pe plajele unde localnicii își trăiesc viața de zi cu zi, la câțiva pași de piețe și case. South Tarawa e printre cele mai dens populate bucăți de pământ din lume raportat la suprafață, iar aceeași fâșie îngustă de coral care a găzduit bătălia e acum în prima linie a creșterii nivelului mării — practic terenul pe care s-a luptat riscă să dispară sub apă.
Kiritimati e cel mai mare atol de corali din lume ca suprafață de uscat — reprezintă singur peste 70% din tot teritoriul terestru al Kiribatiului. Dar insula e cunoscută internațional pentru altceva: între 1957 și 1958 Marea Britanie a testat aici nouă bombe termonucleare (Operațiunea Grapple), iar în 1962 Statele Unite au adăugat alte 31 de detonări (Operațiunea Dominic), cu cei aproximativ 500 de localnici lăsați aproape fără nicio protecție. Azi insula e aproape opusul imaginii lăsate de acel trecut — una dintre cele mai râvnite destinații din lume pentru pescuit sportiv de bonefish, în ape practic nederanjate, tocmai din cauza accesului extrem de limitat. Fiji Airways zboară aici o singură dată pe săptămână, atât din Nadi, cât și din Honolulu, ceea ce ține insula departe de orice aglomerație turistică.