San-Pédro era, la mijlocul anilor '60, un sat de pescari cu sub 100 de locuitori. După independență, guvernul a ales exact locul ăsta pentru un nou port de mare adâncime, construit din 1968 și inaugurat în 1972, menit să scoată la export lemnul și produsele agricole din sud-vestul țării – un oraș literalmente inginerit dintr-o decizie administrativă, nu unul crescut organic.
Azi e cel mai mare port de export de boabe de cacao din lume, prin care trece peste jumătate din recolta ivoriană (circa 1,8 milioane de tone), și devine tot mai important și pentru procesarea caju-ului – Coasta de Fildeș fiind deja primul producător mondial de cacao și al doilea de caju. E un oraș portuar funcțional, nu unul construit pentru turiști.
- ·Nu te aștepta la un centru turistic – majoritatea vizitatorilor trec pe aici pentru plajele din apropiere (Grand-Béréby, Monogaga), nu pentru orașul port în sine
- ·Activitatea portuară aduce trafic constant de camioane pe drumurile din și spre oraș – ține cont de asta dacă plănuiești să conduci singur
- ·Portul de pescuit tradițional funcționează încă alături de portul industrial, iar contrastul dintre cele două merită o privire
- ·Localitățile de coastă la vest de San-Pédro, mai ales Grand-Béréby, sunt mult mai liniștite și mai potrivite pentru plajă decât plaja orașului propriu-zis
Nu există zbor direct spre San-Pédro. Vezi cum ajungi în Coasta de Fildeș →
Capcane & țepe
Doi localnici prietenoși te invită la o bere într-un bar "al lor", iar nota finală iese de 5-10 ori peste prețul normal; dacă refuzi să plătești, poți fi "escortat" până la un ATM. Nu accepta invitații la baruri necunoscute de la străini abordați pe stradă.
Un localnic te roagă să-i faci o poză, apoi scapă intenționat aparatul și te acuză că l-ai stricat, cerând despăgubiri pe loc. Refuză politicos să ții în mână aparatele altora, mai ales la cererea unor necunoscuți.