Fondat în 1816 de căpitanul britanic Alexander Grant, ca post militar pentru a suprima comerțul cu sclavi și a servi drept ieșire comercială pentru negustorii expulzați din Senegal. Britanicii l-au numit Bathurst, după contele Bathurst, secretar de stat pentru război și colonii, cu străzi trasate în grilă și numite după generalii aliați de la Waterloo.
A devenit capitala protectoratului Gambia în 1889 și capitala națională la independență, în 1965, dar și-a recăpătat numele african, Banjul, abia în 1973. E capitala celei mai mici țări continentale din Africa, dar paradoxal nici măcar cel mai mare oraș al ei - Serekunda, la câțiva kilometri, are de câteva ori mai mulți locuitori.
- ·Orașul propriu-zis e mic și se vede pe jos într-o dimineață - arcul Independenței, piața Albert, câteva clădiri coloniale; majoritatea turiștilor cazează de fapt în Kololi sau Bakau și vin în Banjul doar în excursie de o zi.
- ·Insula pe care stă orașul e joasă și predispusă la inundații în sezonul ploios (iunie-octombrie) - explică parțial de ce nu s-a dezvoltat ca zonă turistică.
- ·Feribotul spre Barra (pentru cei care merg spre nord, către Senegal sau Juffureh) pleacă chiar din Banjul - calculează timp de așteptare, orarul nu e mereu punctual.
Unde stai în Banjul
Nu există zbor direct spre Banjul. Vezi cum ajungi în Gambia →
Capcane & țepe
Tineri din stațiune sau de pe plajă se oferă "din prietenie" să te ghideze sau să-ți facă rost de orice, apoi la final cer bani, uneori sume mari, deși n-ați stabilit nimic dinainte. Refuză politicos dar ferm din start și apelează doar la ghizi oficiali (OTG) cu ecuson.
Un localnic prietenos te duce la o tarabă și te convinge să cumperi mâncare de bebeluși sau cereale "cadou pentru familia lui", la un preț de câteva ori mai mare decât normal — el și vânzătorul împart profitul. Nu cumpăra nimic sugerat de cineva pe care tocmai l-ai cunoscut pe stradă.