Pärnu a fost, în Evul Mediu, un popas important pe ruta comercială hanseatică, dar identitatea lui de azi s-a format mult mai târziu: în 1837 o cârciumă de lângă plajă a fost transformată în stabiliment de băi, cu câteva cămăruțe unde vara se ofereau băi cu apă de mare încălzită, iar iarna funcționa ca saună — momentul e considerat actul de naștere al stațiunii. A intrat în componența Estoniei independente în 1918.
Din 1996 e cunoscut oficial drept „capitala de vară” a Estoniei, dar reputația de stațiune vine deja de peste două secole. Anii '30 au fost epoca de aur arhitecturală a orașului, sub arhitectul-șef Olev Siinmaa, care a transformat Pärnu într-un veritabil muzeu al funcționalismului nordic — o mulțime de clădiri din acea perioadă se văd și azi de-a lungul plajei.
- ·Rannapark (parcul de pe plajă), înființat în 1882, e cea mai liniștită zonă a orașului — potecă de fitness, loc de picnic, bun de dimineață sau după-amiaza târziu pentru lumină bună de poze
- ·Orașul e foarte mic — de la centru la plajă sunt cam 15 minute pe jos, deci nu ai nevoie de transport
- ·Septembrie e o lună underrated — apele termale/spa sunt mai libere, orașul se golește de turiști, cu excepția weekendurilor cu festival de muzică folk
Nu există zbor direct spre Pärnu. Vezi cum ajungi în Estonia →
Capcane & țepe
În unele baruri din jurul Pieței Primăriei (Raekoja Plats) din Tallinn, nota crește brusc cu o "taxă de masă" nemenționată sau cu băuturi pe care nu le-ai comandat. Verifică prețul afișat înainte să comanzi, iar dacă nimeni nu ți-l spune clar, pleacă.
O persoană prietenoasă te abordează pe stradă și te invită la un bar "local" pe care îl știe ea - nota de acolo poate ajunge la câteva sute sau chiar mii de euro pentru puține băuturi. Refuză invitațiile spontane la localuri "speciale" recomandate pe stradă, mai ales seara.