Cascadele stau acolo unde un strat de bazalt vechi de 130 de milioane de ani, rămas din activitatea vulcanică ce a rupt supercontinentul Gondwana, acoperă o rocă sedimentară mai moale dedesubt — eroziunea inegală dintre cele două straturi a creat cele 275 de căderi separate de-a lungul râului Iguaçu. Primul european care le-a văzut și consemnat a fost spaniolul Álvar Núñez Cabeza de Vaca, în 1541; Argentina și Brazilia și-au făcut fiecare propriul parc național în anii '30 (Brazilia în 1939), ambele declarate ulterior patrimoniu UNESCO.
Brazilia are doar vreo 20% din cascade, dar tocmai de-aia partea braziliană funcționează bine ca punct de observare — o singură potecă panoramică lungă care îți dă tot ansamblul dintr-o privire, cu o pasarelă care iese direct în ceața apei, spre deosebire de partea argentiniană, unde umbli printre cascade, nu doar le privești de la distanță.
- ·Din Foz do Iguaçu, intrarea în parcul brazilian e la câteva minute cu autobuzul sau taxiul — planifică vreo 2 ore de mers pe traseu, nu o zi întreagă ca pe partea argentiniană.
- ·Mergi dimineața devreme pentru lumină mai bună și mai puțină lume — autocarele se aglomerează spre prânz.
- ·Ia o pelerină sau o husă impermeabilă pentru telefon — ceața ajunge pe potecă și pe partea „uscată”.
- ·Dacă vrei să treci și pe partea argentiniană, e altă țară, alt bilet, altă graniță — verifică din timp actele necesare, nu vine inclus automat.
Cum ajungi la Cascadele Iguaçu din România?
Cascadele Iguaçu e în Foz do Iguaçu.