Great Blue Hole

Gaura s-a format în timpul glaciațiunilor din Cuaternar, când nivelul mării era cu zeci de metri mai jos: era pur și simplu o peșteră uscată de calcar, cu stalactite care creșteau normal, în aer. Pe măsură ce oceanul a urcat din nou, tavanul peșterii s-a prăbușit și apa a inundat-o, lăsând în urmă o gaură aproape perfect circulară, în mijlocul atolului Lighthouse Reef, la vreo 70 km de Belize City. Analize pe stalactitele scufundate arată formare în etape, acum 153.000, 66.000, 60.000 și 15.000 de ani.

A devenit celebră abia în 1971, când Jacques Cousteau a adus Calypso aici și a filmat pentru prima dată stalactitele scufundate — dovada vizuală că locul chiar fusese o peșteră uscată, nu doar o teorie geologică. A pus-o pe lista lui personală de zece locuri de scufundat din lume, ceea ce spune multe având în vedere câte locuri văzuse omul ăsta. Azi face parte din rezervația UNESCO a Barierei de Corali din Belize, iar în jurul buzei ei circulă constant câțiva rechini de recif caraibieni — nu prea îi interesează scafandrii, dar sunt mereu acolo.