San Pedro s-a născut între 1848 și 1849, când vreo 50 de familii de refugiați maya și mestizo, fugind de Războiul Castelor din Yucatán, au primit de la autoritățile britanice voie să se așeze pe Ambergris Caye. Au fost inițial doar patru familii, înmulțite repede cu alți refugiați veniți din zona Bacalar, iar satul a primit numele Sfântului Petru, patronul pescarilor - pentru că, până la mijlocul secolului XX, pescuitul de langustă era practic singura sursă de trai a insulei.
Ce sare în ochi azi e viteza schimbării: San Pedro a primit statutul oficial de oraș abia în 1984, deci tot ce vezi acum - hotelurile, restaurantele de pe malecón, densitatea de turiști - s-a construit practic într-o generație, peste un sat de pescari care avea cu un secol în urmă doar câteva zeci de case. Insula e azi cea mai dezvoltată și cea mai scumpă dintre cayes-urile belizene, iar traficul de mașini reale (rar) e depășit copleșitor de căruțele de golf, singurul mijloc de transport care are sens pe distanțe lungi.
- ·Se circulă aproape exclusiv cu golf cart - insula e prea întinsă ca să mergi pe jos între plajă, centru și Secret Beach, spre deosebire de vecina mai mică Caye Caulker, unde mersul pe jos e suficient.
- ·Sezonul ploios (iunie-noiembrie) aduce sargassum (alge) pe plajele dinspre est; Secret Beach, pe partea de lagună la vest, rămâne aproape mereu curată de alge.
- ·Recif de barieră chiar în larg - Hol Chan și Shark Ray Alley sunt la 10-15 minute cu barca, nu la ore ca în alte destinații de snorkeling.
- ·Cazare și mâncare vizibil mai scumpe decât în Caye Caulker, dar cu mai multe opțiuni și activități organizate.
Ce vezi în San Pedro (Ambergris Caye): top 1 obiective
Gaura s-a format în timpul glaciațiunilor din Cuaternar, când nivelul mării era cu zeci de metri mai jos: era pur și simplu o peșteră uscată de calcar, cu stalactite care creșteau normal, în aer. Pe măsură ce oceanul a urcat din nou, tavanul peșterii s-a prăbușit și apa a inundat-o, lăsând în urmă o gaură aproape perfect circulară, în mijlocul atolului Lighthouse Reef, la vreo 70 km de Belize City. Analize pe stalactitele scufundate arată formare în etape, acum 153.000, 66.000, 60.000 și 15.000 de ani. A devenit celebră abia în 1971, când Jacques Cousteau a adus Calypso aici și a filmat pentru prima dată stalactitele scufundate — dovada vizuală că locul chiar fusese o peșteră uscată, nu doar o teorie geologică. A pus-o pe lista lui personală de zece locuri de scufundat din lume, ceea ce spune multe având în vedere câte locuri văzuse omul ăsta. Azi face parte din rezervația UNESCO a Barierei de Corali din Belize, iar în jurul buzei ei circulă constant câțiva rechini de recif caraibieni — nu prea îi interesează scafandrii, dar sunt mereu acolo.
Nu există zbor direct spre San Pedro (Ambergris Caye). Vezi cum ajungi în Belize →
Capcane & țepe
La intrarea în situri arheologice (Altun Ha, Xunantunich) apar „ghizi” care spun că biletul e inclus în tur sau că situl e „închis” dar pot aranja acces special — nu e adevărat. Cere legitimația oficială Belize Tourism Board sau cumpără biletul singur la casă.
Restaurantele din zona Swing Bridge din Belize City adaugă pe notă feluri necomandate sau taxe de serviciu nemenționate în meniu. Verifică meniul cu prețuri afișate și recitește nota înainte să plătești.