Ghent s-a format în jurul abației Sfântului Bavo (630) și a crescut, în secolele XII-XIII, ca putere a industriei textile — aproape două treimi din populația medievală lucra direct sau indirect în producția de stofe din lână englezească, ceea ce l-a făcut, în secolele XIV-XV, unul dintre cele mai mari și mai bogate orașe din nordul Europei.
Spre deosebire de Bruges, Ghent n-a înghețat în timp — a continuat să crească, inclusiv cu universitatea fondată în 1817, prima universitate belgiană care a predat integral în neerlandeză, nu în franceză, un moment simbolic important pentru identitatea flamandă. Azi, cei aproape 75.000 de studenți țin orașul viu tot anul, iar centrul istoric nu e copleșit de excursioniști de-o zi așa cum e Bruges.
- ·Cartierul Patershol și cheiul Graslei dau senzația de Bruges fără gloata — mai autentic, mai puțin turistic.
- ·Se combină ușor cu Bruges în aceeași zi, cu tren rapid între ele, dar Ghent chiar se schimbă în bine seara, când pleacă excursioniștii — merită o noapte dacă se poate.
- ·Viața de noapte depinde mult de calendarul universitar — foarte diferită vara, în vacanță, față de perioada de curs.
Nu există zbor direct spre Ghent. Vezi cum ajungi în Belgia →
Capcane & țepe
Doi tineri drăguți te abordează pe stradă în Bruxelles și te invită la un bar „al lor”, unde nota ajunge de 5-10 ori mai mare decât normal, iar bodyguarzi te însoțesc la bancomat dacă refuzi să plătești. Refuză politicos orice invitație spontană la băut cu necunoscuți, mai ales în zonele de viață de noapte.
Cineva te roagă să-i faci o poză, apoi scapă camera „accidental” și te acuză că ai stricat-o, cerând bani pe loc. Nu ține obiectele altcuiva mai mult decât e nevoie și pleacă dacă cineva insistă cu acuzații de acest tip.