Spre deosebire de aproape orice altă localitate din Bahamas, Freeport nu a crescut organic — a fost creat în 1955 prin acordul Hawksbill Creek, când finanțatorul american Wallace Groves (proaspăt eliberat dintr-o închisoare federală din SUA pentru fraudă) a obținut de la guvernul colonial 211 mile pătrate de teren scutit de taxe. Ce era inițial o afacere de exploatare a lemnului s-a transformat într-o zonă liberă de comerț, cazinouri și resorturi.
După ani de stagnare, marcați de uragane și închiderea resortului Grand Lucayan, orașul traversează în 2026 o revenire reală: MSC Cruises investește circa 450 de milioane de dolari într-un nou terminal și dană de croazieră, iar numărul vizitatorilor pe Grand Bahama a crescut cu 91% în ultimii ani. Rezultatul e un oraș care se simte mai puțin ca un sat bahamian tradițional și mai mult ca ceea ce chiar e — un port liber construit cu un scop economic precis, nu un accident istoric.
- ·Port Lucaya Marketplace, nu centrul planificat al orașului, e zona pietonală cu restaurante și piață unde se concentrează viața socială.
- ·În 2026 șantierele fac parte din peisaj — noul complex de croazieră e încă în construcție, așa că nu te aștepta la un waterfront finisat.
- ·Merită mai mult pentru plaje (Xanadu, Taino) și scufundări decât pentru arhitectură colonială — istoria de aici e industrială, nu turistică.
Nu există zbor direct spre Freeport (Grand Bahama). Vezi cum ajungi în Bahamas →
Capcane & țepe
Mulți operatori te cheamă înapoi înainte să expire timpul plătit ca să inventeze taxe suplimentare, iar autoritățile americane au semnalat și cazuri de agresiune asupra turistelor din partea unor operatori. Închiriază doar prin operatori recomandați explicit de hotel sau biroul de turism, niciodată direct de pe plajă.
Șoferii care așteaptă la Prince George Wharf cer tarife fixe de 2-3 ori mai mari decât cele reglementate, motivând că taximetrul e stricat sau că e „tarif standard pentru croazieră”. Stabilește prețul în USD înainte să urci sau insistă pe un taxi cu taximetru funcțional.