Primele fortificații de pe dealul care domină Alanya datează din epoca elenistică, pe vremea când orașul se numea Kalonoros, ridicate apoi peste straturi bizantine și romane. Forma pe care o vedem azi e însă în mare parte selgiucidă: după cucerirea orașului în 1220, sultanul Alaeddin Keykubad I a transformat Alanya în capitala lui de iarnă, redenumind-o Alaiye și lansând un program masiv de construcție — peste 6 km de ziduri, întărite cu 140 de bastioane și 400 de cisterne, printre cele mai bine apărate cetăți din tot Mediteranul epocii.
Sultanul a transformat cetatea într-un complex-palat unde își petrecea iernile, nu doar o garnizoană militară — iar sub otomani, odată zona pacificată, în secolul XIX localnicii au început să construiască vile chiar în interiorul zidurilor. Azi e practic un muzeu în aer liber, cu o priveliște de pe creastă asupra întregii coaste, de la peninsula Kleopatra până spre munții din spate — un teleferic urcă direct din centrul orașului, ceva ce puține cetăți medievale din regiune oferă.
- ·Teleferikul urcă de la stația de jos, lângă peștera Damlataş, direct la Poarta Ehmedek a cetății — biletul se cumpără doar la chioșcurile digitale de la fiecare stație, nu online
- ·Vara e recomandat să urci dimineața devreme, cozile la teleferic cresc rapid în plin sezon (iunie-august)
- ·De la stația de sus mai sunt câteva sute de metri pe jos, prin ulițele vechi, până la partea principală a cetății
Preț bilet și cât durează vizita la Castelul Alanya (Alanya Kalesi)
Intrarea la Castelul Alanya (Alanya Kalesi) costă 12 € de persoană.
Rezervă-ți 2-3 ore pentru vizită.
Cum ajungi la Castelul Alanya (Alanya Kalesi) din România?
Castelul Alanya (Alanya Kalesi) e în Alanya.
Ce mai vezi în Alanya?
Turnul a fost ridicat din ordinul sultanului selgiucid Alaeddin Keykubad I, care l-a adus tocmai din Alep pe arhitectul Ebu Ali Reha ca să proiecteze apărarea portului Alanya. Construcția s-a încheiat în 1226 și a rămas, până azi, cea mai bine păstrată clădire selgiucidă din oraș. Numele vine simplu de la culoarea cărămizii roșii folosite la construcție, iar turnul octogonal de 33 de metri a ajuns simbolul orașului - apare chiar pe steagul Alanyei. Dedesubt, turnul păzea șantierul naval otoman (tersane) ridicat mai târziu, în 1621, așa că de sus vezi deopotrivă cetatea, portul vechi și plaja.
Peștera a fost descoperită întâmplător în 1948, în timpul unor lucrări de carieră pentru construcția portului din Alanya - muncitorii au dat peste intrarea ei ascunsă sub stâncă. După ce doi geologi au făcut o evaluare rapidă, a fost deschisă publicului, devenind prima peșteră din Turcia amenajată pentru turism. Ce o diferențiază de alte peșteri turistice e aerul, nu doar stalactitele formate în ultimii 15.000 de ani - concentrația de dioxid de carbon e de 10-12 ori mai mare decât în aerul normal, cu umiditate de 95% și temperatură constantă de 22-23°C indiferent de anotimp. De aici a pornit reputația ei de „peșteră care vindecă astmul”, suficient de serioasă încât autoritățile locale rezervă orele de dimineață, între 6 și 10, exclusiv pacienților cu probleme respiratorii, înainte să vină turiștii obișnuiți.
Numele vine de la legenda potrivit căreia regiunea Alanya i-ar fi fost dăruită Cleopatrei de Marc Antoniu, iar regina ar fi venit aici să se scalde, cu nisip adus special din Nil. Istoricii o tratează drept legendă romantică, nu fapt — nisipul plajei s-a format, de fapt, din eroziunea rocilor calcaroase și bazaltice cărate din Peștera Damlataş, la vreo 2,5 km distanță. Dincolo de poveste, plaja de 2 kilometri de sub stâncile Cetății Alanya are certificare Blue Flag și atrage vreo 2 milioane de vizitatori pe an, motiv suficient să fie una dintre cele mai cunoscute plaje ale Rivierei Turcești. E publică pe toată lungimea ei, cu promenadă plină de palmieri și cafenele în spate.