Platoul de sus al muntelui e făcut din gresie cuarțitică veche de 450-510 de milioane de ani, ridicată acum aproximativ 280 de milioane de ani când placa africană s-a ciocnit cu alte plăci continentale, într-un episod geologic numit Orogeneza Capului, care a format tot lanțul muntos Cape Fold. Telecabina de azi a fost finalizată în 1929, aleasă în locul unei variante de funicular care ar fi costat cu vreo 40.000 de lire mai mult.
E una dintre cele mai vechi suprafețe expuse ale planetei, mai bătrână decât Himalaya, Anzii sau Munții Stâncoși - și, spre deosebire de multe obiective turistice, natura chiar decide dacă ajungi sus sau nu: telecabina se oprește automat când vântul depășește 40-50 km/h, indiferent de biletul cumpărat. Cabinele au podea rotativă din 1997 (Rotair, una din doar trei instalații de acest fel din lume), așa că prinzi 360° din priveliște în cele câteva minute de urcare.
- ·Cumpără biletul online sau prin aplicația oficială înainte - la coadă poți sta 1-2 ore la prânz vara.
- ·Verifică statusul live în dimineața vizitei - vântul închide telecabina fără preaviz, așa că are sens să ai și o zi de rezervă.
- ·Mergi dimineața devreme, de la deschidere (8:30), când vântul e mai slab și "fața de masă" de nori încă nu s-a format.
- ·În timpul săptămânii e vizibil mai puțină lume decât în weekend.
Cum ajungi la Table Mountain din România?
Table Mountain e în Cape Town.
Ce mai vezi în Cape Town?
Navigatorul portughez Bartolomeu Dias a fost primul european care a zărit capul, în 1488, și l-a numit Capul Furtunilor, din cauza vremii proaste de acolo. Regele Ioan al II-lea al Portugaliei l-a rebotezat Capul Bunei Speranțe, pentru speranța pe care o dădea unei rute maritime spre India. Primul far a fost construit în 1859, dar corăbiile tot rămâneau blocate în ceață joasă și nu-i vedeau lumina, așa că în 1914 s-a construit unul nou, mai jos pe stâncă și mult mai puternic - și azi cel mai puternic far de pe coasta sud-africană. Contrar credinței populare, nu e cel mai sudic punct al Africii - onoarea asta îi revine Capului Agulhas, la vreo 150 km sud-est. Ce se întâmplă totuși chiar aici e real: curentul cald Agulhas și cel rece Benguela se întâlnesc chiar în larg, iar în rezervație umblă libere trupe de babuini obișnuiți cu prezența turiștilor - și cu mașinile lor deschise.
Insula a fost folosită ca închisoare intermitent încă din secolul XVII, dar și ca leprozerie și azil de boli mintale în secolul XIX, înainte să devină, sub apartheid, principala închisoare de maximă securitate pentru deținuți politici. Nelson Mandela a stat aici 18 din cei 27 de ani de detenție, începând din 1964, alături de peste 3.000 de alți prizonieri politici care au muncit ani la rând în cariera de calcar a insulei. Ce face vizita diferită de un muzeu obișnuit e că mulți dintre ghizi sunt chiar foști deținuți politici, care povestesc din memorie proprie, nu dintr-un scenariu învățat. Închisoarea a devenit muzeu în 1997 și sit UNESCO în 1999.