Bequia a devenit stație de vânătoare de balene în anii 1870, când un marinar local, "Old Bill" Wallace, întors acasă după ce învățase meseria pe baleniere din Noua Anglie, a deschis o stație de coastă la Friendship. Uleiul de balenă a devenit unul dintre principalele exporturi ale insulei, iar carnea de balenă un aliment de bază pentru mulți bequieni - flota locală de vânătoare a ajuns cea mai importantă din tot arhipelagul Grenadine.
Din construcția bărcilor de vânătoare făcute din cedru local s-a dezvoltat o adevărată industrie navală - șantierele de pe plajele din Bequia au produs șalupe și apoi goelete, iar între 1923 și 1990 au ieșit de aici 71 de vase, aproape jumătate din toate navele înregistrate în Saint Vincent și Grenadine în acea perioadă. Cea mai mare navă din lemn construită vreodată în Indiile de Vest, Gloria Colita (1939, 165 de picioare lungime), a fost ridicată chiar pe plaja Belmont.
Vânătoarea de balene continuă și azi, legal, dar strict simbolic - o cotă anuală de doar patru balene, acordată de Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene ca activitate tradițională de subzistență, ceea ce face din Bequia unul dintre foarte puținele locuri din lume unde practica mai supraviețuiește oficial.
- ·Feribotul din Kingstown (Bequia Express sau Admiral) durează aproximativ o oră, se plătește cash la bord, cu plecări de mai multe ori pe zi.
- ·Port Elizabeth, la golful Admiralty Bay, e zona unde te cazezi și de unde pornești orice - promenada de acolo concentrează majoritatea pensiunilor și restaurantelor.
- ·Șantierele navale tradiționale și Muzeul de Patrimoniu merită timp fără grabă - insula funcționează într-un ritm propriu, nu te aștepta la program strict.
Ce vezi în Bequia: top 1 obiective
Tobago Cays sunt cinci insulițe nelocuite — Petit Rameau, Petit Bateau, Baradal, Petit Tabac și Jamesby — înconjurate de un recif de corali care le ține la adăpost de valurile deschise. Până în 1999 au fost proprietate privată; statul Saint Vincent și Grenadinele le-a cumpărat abia atunci, după negocieri îndelungate, deși interdicția de a pescui cu harponul aici exista deja din 1987. Guvernul le-a declarat oficial parc marin în decembrie 1997, prin Legea Parcurilor Marine, transformând o zonă de pescuit tradițional într-o arie protejată administrată de un consiliu dedicat. Ce le diferențiază de restul plajelor din Grenadine e rezervația de la marginea de sud-vest a insuliței Baradal, dedicată special observării țestoaselor verzi în habitatul lor natural — le vezi înotând la câțiva metri distanță, fără hrănire artificială, alături de țestoase caretta și de piele care se hrănesc și cuibăresc în zonă. Nu există niciun sat, hotel sau drum aici: totul se petrece pe apă și pe nisip, iar singurii oameni care lucrează efectiv în zonă sunt rangerii parcului și proprietarii bărcilor care aduc vizitatorii de pe insulele din jur.
Nu există zbor direct spre Bequia. Vezi cum ajungi în Saint Vincent și Grenadinele →
Capcane & țepe
După ce închiriezi un jet-ski, operatorul găsește o zgârietură minoră care era deja acolo și cere pe loc 500-600$ cash, amenințând cu poliția dacă refuzi. Filmează jet-ski-ul din toate unghiurile înainte și după cursă și închiriază doar de la un punct fix, cu chitanță — nu de la cineva cu un scaun pe plajă.