Zona a crescut organic în jurul Curții Vechi, reședința domnitorilor Țării Românești ridicată în secolul XV, când București a devenit, alături de Târgoviște, una dintre capitalele voievodale — după 1660 a rămas singura reședință domnească, iar zona din jur s-a umplut treptat de negustori și hanuri. Strada Lipscani, cea mai cunoscută arteră a Centrului Vechi, există din secolul XVII sub numele de Ulița Lipscanilor, numită după negustorii care aduceau mărfuri tocmai din Leipzig (Lipsca, în românescul vechi).
Lipscani a devenit, în 1930, prima stradă pietonală din zonă și a rămas până azi singura din tot Centrul Vechi fără niciun apartament locuit — doar magazine și sedii de firme, ceva ce n-a fost planificat, ci a rezultat din felul în care s-a dezvoltat comerțul acolo secole la rând. Ruinele Curții Vechi, vizibile azi la nivelul străzii, sunt cel mai vechi monument medieval păstrat din București — restul zonei a fost reconstruit și modernizat de atâtea ori încât straturile de istorie sunt greu de citit fără să știi ce cauți.
- ·Curtea Veche (ruinele + muzeul) are program și bilet separate de restul zonei — verifică orele înainte, nu coincid neapărat cu ale magazinelor din jur.
- ·Weekendul seara, Lipscani și străzile adiacente devin extrem de aglomerate cu viață de noapte — pentru arhitectură, nu doar baruri, mergi într-o dimineață de zi lucrătoare.
Cum ajungi la Centrul Vechi din România?
Centrul Vechi e în București.
