Istmul s-a format acum aproximativ 5.000 de ani, din nisip depus de curenți peste insule morenice rămase după ultima glaciațiune. Triburile baltice au despădurit creasta fragilă de dune până în secolul XVI, iar timp de trei sute de ani vântul și valurile au măturat regiunea, îngropând sub nisip paisprezece sate întregi.
Ce s-a întâmplat după e la fel de important ca formarea geologică: în 1825, un funcționar poștal pe nume G. D. Kuvertas a început să planteze copaci pentru a fixa dunele, iar eforturile de reîmpădurire continuă și azi - motiv pentru care UNESCO a inclus istmul pe lista patrimoniului mondial din 2000 nu doar pentru peisaj, ci pentru povestea relației om-natură, încă în desfășurare. Spre finalul secolului XIX, peisajul de la Nida a atras o adevărată colonie de pictori de la Academia de Artă din Königsberg, un fel de precursor al expresionismului baltic, iar casele tradiționale de pescari, vopsite în culori vii, păstrează și azi acea atmosferă de sat de artiști, nu de stațiune obișnuită de plajă.
- ·Dacă intri cu mașina în parcul național se plătește o taxă ecologică la punctele de control, mai mare între 20 iunie și 20 august
- ·Fără mașină, se ajunge cu feribotul din Klaipėda, apoi pe șosea prin istm
- ·Duna Parnidis e gratuită, cu o parcare mică și 5 minute de mers pe jos până la cadranul solar
- ·Rămâi pe cărările marcate - dunele sunt protejate și se erodează repede în afara lor
Cum ajungi la Istmul Curonian din România?
Istmul Curonian e în Nida.