Formațiunile de granit de la Kolymbithres s-au format prin ridicarea magmei granitice în perioada Miocenului mediu, urmată de mii de ani de eroziune - vântul și valurile au sculptat blocurile masive în forme rotunjite, aproape organice, care despart plaja în mici golfulețe separate.
Numele înseamnă „băi de botez” (kolymbithres), o descriere destul de exactă - unele dintre golfulețele create de stânci sunt suficient de mici pentru 2-3 oameni, altele suficient de mari pentru câteva zeci. E la aproximativ 5 km de Naoussa, pe partea de vest a golfului, și oferă un peisaj complet diferit de plajele obișnuite cu nisip drept ale Cicladelor.
- ·Acces liber la plajă; șezlongurile și umbrelele se închiriază la fața locului
- ·Fiecare golfuleț are adâncime și fund diferit - unele stâncoase, unele nisipoase, explorează câteva înainte să te așezi
- ·Se poate ajunge și cu barca mică din Naoussa, în plus față de drumul cu mașina
Preț bilet și cât durează vizita la Plaja Kolymbithres
Intrarea la Plaja Kolymbithres este gratuită.
Rezervă-ți 2-3 h pentru vizită.
Bugetul complet pentru Paros: ~75 €/zi →
Cum ajungi la Plaja Kolymbithres din România?
Plaja Kolymbithres e în Paros.
Ce mai vezi în Paros?
Naoussa a fost colonizată de venețieni în secolul XIV, care au recunoscut imediat potențialul golfului liniștit ca ancoraj sigur, și au ridicat pe la 1450 o fortăreață mică chiar la intrarea în port, gândită ca turn de veghe împotriva atacurilor de pirați și dușmani. Din fortăreața originală a mai rămas doar un turn pe jumătate scufundat, legat de mal printr-un dig scurt - restul zidurilor stă azi sub apă. În jurul lui, satul de pescari s-a transformat treptat în una dintre cele mai elegante destinații din Paros, cu bărci de pescuit vopsite în albastru ancorate lângă iahturi, taverne cu pește proaspăt și o piață care seara devine unul dintre cele mai animate colțuri ale insulei.
Legenda spune că biserica a fost fondată de Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, care s-a adăpostit pe Paros în timpul unei furtuni, în drum spre Țara Sfântă, și a promis să ridice un lăcaș dacă ajunge cu bine la destinație. Structura actuală, cu cupolă, datează din secolul VI, ridicată sub Iustinian de Isidor din Milet - unul dintre cei doi arhitecți ai Sfintei Sofia din Constantinopol. Numele înseamnă „cea cu o sută de porți”, deși biserica are de fapt 99 - tradiția locală spune că a suta poartă se va deschide doar atunci când Sfânta Sofia din Istanbul va redeveni ortodoxă. E una dintre cele mai vechi biserici bizantine păstrate intacte din Grecia, complex format din trei părți: biserica principală, baptisteriul paleocreștin din secolul IV și capela Sfântului Nicolae.
Castelul franc din Parikia (Frangokastello) a fost construit în 1260 de venețieni, pe locul acropolei antice a orașului, când insula aparținea Ducatului de Naxos condus de urmașii lui Marco Sanudo. Zidurile sudice și estice, înalte de 4-6 metri, mai stau parțial în picioare, cu coloane și fragmente arhitecturale antice vizibil încastrate în ele. În jurul castelului s-a dezvoltat treptat un cartier medieval numit „kastro”, care s-a extins spre Ekatontapiliani. Azi nu mai există un castel propriu-zis de vizitat, ci un cartier pitoresc cu același nume, cu străduțe albe înguste, arcade și rămășițe de ziduri integrate direct în casele locuite - un exemplu bun de oraș care și-a construit prezentul peste propriile ruine, fără să le izoleze într-un muzeu.