Düsseldorf a pornit din secolele VII-VIII ca simplă așezare de pescari și agricultori, la locul unde râul Düssel se varsă în Rin, primind statut de oraș abia în 1288. Multe dintre casele din Altstadt datează din secolele XIII-XVII, iar aproape fiecare dintre ele găzduiește azi un local.
Cartierul e cunoscut informal drept „cel mai lung bar din lume" – peste 300 de baruri, cârciumi și discoteci înghesuite pe o jumătate de kilometru pătrat. Berea locală, Altbier, se leagă direct de acest loc: de la 1838, când Johann Matthias Schumacher a cumpărat berăria Im Sonnenaufgang și a inventat o bere închisă la culoare, cu mai mult hamei, maturată la rece în butoaie de lemn – o rețetă care persistă neschimbată în doar câteva berării rămase.
- ·Fiecare berărie tradițională (Uerige, Füchschen etc.) își servește propriul Altbier direct din butoi, nu la sticlă
- ·Serile de weekend sunt extrem de aglomerate – dacă vrei liniște, mergi într-o după-amiază de zi lucrătoare
- ·Multe dintre casele istorice au fațade reconstruite postbelic, dar structura străzilor e originală medievală
Preț bilet și cât durează vizita la Altstadt (Cartierul Vechi)
Intrarea la Altstadt (Cartierul Vechi) este gratuită.
Rezervă-ți 2-4 ore pentru vizită.
Cum ajungi la Altstadt (Cartierul Vechi) din România?
Altstadt (Cartierul Vechi) e în Düsseldorf.
Ce mai vezi în Düsseldorf?
Turnul de telecomunicații a fost construit între 1979 și 1981, inaugurat pe 1 decembrie 1981, după planurile arhitectului Harald Deilmann – 22.500 de tone de beton și oțel, cea mai înaltă clădire din Düsseldorf, cu 240,5 metri. Detaliul care-l face memorabil e ceasul de lumină de pe trunchiul turnului, Lichtzeitpegel, instalat tot în 1981 de artistul Horst H. Baumann: un ceas digital uriaș format din șiruri de becuri, care arată ora, minutele și secundele citite de sus în jos – cel mai mare ceas digital din lume la data instalării, vizibil de la mare distanță în oraș.
Neuer Zollhof, complexul de trei clădiri proiectat de canadiano-americanul Frank Gehry, a fost finalizat în 1998, ca parte a transformării fostului port de mărfuri și vamă al Düsseldorfului într-un cartier al industriilor media – proiect care a schimbat complet fizionomia zonei portuare. Cele trei clădiri, deloc identice, ilustrează perfect stilul Gehry: „Haus A" cu cărămidă și forme unghiulare, „Haus B" cu fațadă ondulată de oțel inoxidabil care reflectă tot ce e în jur, „Haus C" alb și rotunjit. Suprafețele curbe au fost calculate cu software folosit în construcția aeronavelor – o tehnică rar aplicată în arhitectura civilă la acea vreme.
Colecția a fost fondată în 1961 de statul federal Renania de Nord-Westfalia, pornind de la un nucleu de 88 de lucrări de Paul Klee. Clădirea K20 de pe Grabbeplatz, cu fațada ei distinctivă de granit negru, s-a deschis în 1986 și acoperă curentele artistice majore ale secolului XX – expresionism german, cubism, suprarealism, plus lucrări importante de Joseph Beuys și Gerhard Richter. K21, deschisă în 2002 în fostul sediu al parlamentului regional (Ständehaus), completează povestea cu artă contemporană, de după anii 1980 – practic cele două clădiri formează un traseu cronologic complet al artei moderne și contemporane, rar găsit împreună într-un singur oraș de mărimea Düsseldorfului.