Locul a pornit ca lăcaș (tekke) al ordinului mevlevi, dervișii rotitori, și a devenit mormânt pentru poetul și misticul sufit Jalal ad-Din Rumi (Mevlana), mort la Konya pe 17 decembrie 1273. A fost înmormântat lângă tatăl său, iar succesorul lui, Hüsamettin Çelebi, a comandat construcția mausoleului, realizat de arhitectul Badr al-Din din Tabriz și terminat în 1274.
Cupola turcoaz care dă numele popular locului, Türbe Verde, nu e cea originală — a fost înlocuită în 1397 de conducătorul karamanid Ala' al-Din Ali Bey cu actuala structură conică pe 16 laturi, acoperită cu plăci verzi. Statutul de muzeu vine dintr-un decret al lui Atatürk din 1926: mănăstirea a fost secularizată și deschisă publicului în 1927, la puțin timp după ce ordinele dervișe fuseseră oficial desființate în Turcia modernă — o ironie pe care mulți vizitatori n-o știu, că locul cel mai sacru al sufismului turcesc supraviețuiește azi tocmai ca muzeu de stat, nu ca mănăstire activă.
- ·Acces cu huse de plastic peste încălțăminte la intrarea în mausoleu, puse la fața locului
- ·Program zilnic 09:00-17:30, închis marțea — verifică înainte dacă vii special pentru asta la Konya
- ·Vineri și de sărbători religioase e cel mai aglomerat; umerii și genunchii trebuie acoperiți, femeile au nevoie de un batic pe cap
Preț bilet și cât durează vizita la Mevlana Müzesi (Mausoleul Mevlana)
Intrarea la Mevlana Müzesi (Mausoleul Mevlana) este gratuită.
Rezervă-ți 1-2 ore pentru vizită.
Cum ajungi la Mevlana Müzesi (Mausoleul Mevlana) din România?
Mevlana Müzesi (Mausoleul Mevlana) e în Konya.
Ce mai vezi în Konya?
Moscheea a fost ridicată în etape, din a doua jumătate a secolului XII până în 1220, pe locul unei bazilici creștine transformate în moschee în 1080, când selgiucizii au cucerit Konya. Dealul pe care stă - și moscheea însăși - poartă numele sultanului Alaeddin Keykubad I, cel sub care selgiucizii din Rum au atins apogeul. E cea mai veche moschee selgiucidă păstrată din Turcia, iar cele 42 de coloane din interior spun multe despre economia epocii - o bună parte sunt refolosite din clădiri bizantine mai vechi, cu tot cu capiteluri. În curte se odihnesc câțiva sultani selgiucizi, în două türbe (mausolee) tipic selgiucide, unul dintre ele păstrând încă țiglă albastră pe acoperiș. Dealul Alaeddin a fost și platoul palatului selgiucid, azi doar un parc liniștit în mijlocul orașului modern - contrastul dintre zgomotul din jur și liniștea de sus e chiar motivul pentru care merită urcat.
Madrasa a fost ridicată în 1251 din porunca lui Celaleddin Karatay, vizir la curtea sultanului selgiucid Izzeddin Keykavus al II-lea - numele arhitectului nu s-a păstrat. A funcționat ca școală teologică până spre finalul secolului XIX, apoi a fost abandonată, iar în 1955 a redeschis ca muzeu dedicat ceramicii/faianței (çini) din perioada selgiucidă. Ce rămâne memorabil e o singură încăpere - sala cu cupolă, placată integral cu plăci turcoaz și albastru-cobalt aranjate astfel încât să recreeze cerul înstelat, cu inscripții geometrice care urcă spre vârf. În colecție sunt și plăci scoase din săpăturile de la palatul selgiucid Kubadabad, de pe malul lacului Beyşehir - practic singurul loc unde vezi cum arăta cu adevărat decorul unui palat selgiucid, nu doar ruinele lui de piatră goală.
Çatalhöyük e una dintre cele mai vechi așezări umane cunoscute, datată la peste 9.400 de ani, formată din două movile (tell-uri) care se ridică până la 20 de metri deasupra câmpiei Konya. A fost identificat în 1958 de arheologul britanic James Mellaart în timpul unui sondaj al zonei, iar primele săpături au avut loc între 1961 și 1965. Movila estică, mai înaltă, are optsprezece niveluri de locuire neolitică între 7400 și 6200 î.Hr., cu picturi murale, reliefuri și sculpturi păstrate remarcabil. Particularitatea așezării e că nu avea străzi — casele erau lipite una de alta, iar oamenii intrau și ieșeau prin acoperiș, pe scări. Săpăturile, întrerupte mult timp, au fost reluate în 1993 de Ian Hodder într-un proiect de 25 de ani încheiat în 2017, iar din 2012 situl e pe lista UNESCO.