Palmyra a apărut ca oază pentru caravanele deșertului încă din jurul anului 2000 î.Hr., dar a devenit marele oraș comercial pe care îl știm abia sub stăpânire romană, din secolul I d.Hr. - un amestec unic de arhitectură greacă, romană, persană și tradiții locale arameice, motiv pentru care UNESCO a inclus-o pe lista patrimoniului mondial din 1980.
În 2015, ISIS a ocupat orașul și a demolat sistematic Templul lui Baalshamin și Templul lui Bel, ambele vechi de aproape 2000 de ani, iar pe Khaled al-Assad, șeful antichităților din Palmyra timp de peste 40 de ani, l-a decapitat pentru că a refuzat să dezvăluie unde erau ascunse artefactele valoroase. După căderea regimului Assad în decembrie 2024, arheologi și localnici au început să se întoarcă, dar nu s-a decis încă dacă și cum vor fi restaurate ruinele distruse.
Azi vizitatorii sunt puțini - sub 20 pe zi, spun localnicii - iar orașul modern de lângă ruine, aproape gol după ani de conflict, contrastează dureros cu amploarea sitului antic din spatele lui.
- ·Zona are încă mine și muniție neexplodată rămase din liniile de front care s-au schimbat de multe ori - nu ieși de pe cărările marcate și, ideal, mergi cu un ghid local care știe ce e curățat.
- ·Infrastructura turistică e minimă, fără ghișeu de bilete organizat ca înainte de război - verifică local sau printr-un operator cum se face accesul acum.
- ·Mergi în sezonul rece (primăvara sau toamna) - vara, căldura deșertului e extremă și aproape nu există umbră printre coloane.
- ·Nu te aștepta la restaurante sau servicii din perioada de dinainte de 2011 - vino cu apă și provizii proprii.
Cum ajungi la Ruinele din Palmyra din România?
Ruinele din Palmyra e în Palmyra.