La o privire
Cum te miștiBarcă sau avion mic local
Barcă sau avion mic local.
Cum ajungi din România
1 zbor cu escalăDe neratat în Insulele Marshall
must-see · votează
În 1946, SUA a mutat forțat cei 167 de locuitori ai atolului Bikini și a folosit laguna pentru 67 de teste nucleare între 1946 și 1958, inclusiv prima bombă cu hidrogen din istorie, în 1952. Chiar la început, în cadrul Operațiunii Crossroads din iulie 1946, testul aerian „Able” a scufundat 5 nave-țintă, iar testul subacvatic „Baker” alte 12 — printre ele nava japoneză capturată Nagato și portavionul american USS Saratoga, toate lăsate pe fundul lagunei ca să se măsoare efectele exploziei. USS Saratoga are 270 de metri lungime și e una dintre cele mai mari epave scufundate accesibile din lume, considerată scufundarea-semnătură a lagunei. USS Apogon, un submarin, e singura epavă de submarin scufundabilă de aici — a supraviețuit primului test, dar unda de șoc de la testul subacvatic i-a spart garniturile și l-a trimis la fund intact, la 157 de picioare adâncime. Locuitorii originari din Bikini încă n-au voie să se întoarcă acasă din cauza contaminării — ceea ce faci aici, practic, e să scufunzi printre urmele unei comunități strămutate, nu doar printre fiare vechi.
Orașe
cost · ce vezi
Majuro e un atol de corali cu 64 de insulițe, locuit de peste 2.000 de ani de popoare austroneziene. A devenit capitala Insulelor Marshall în 1979, după independența față de Statele Federate ale Microneziei, luând locul fostei capitale coloniale Jaluit. Aproape toată populația urbană a țării stă înghesuită pe o fâșie continuă de insulițe — Delap-Uliga-Djarrit — de-a lungul unui singur drum de vreo 50 km. E una dintre cele mai vulnerabile capitale din lume la creșterea nivelului mării, cu altitudine medie de doar câțiva metri deasupra apei.
În 1946, comandorul american Ben Wyatt a convins cei 167 de locuitori ai atolului Bikini să se mute, spunându-le că sunt un „popor ales” și că testele nucleare de acolo ar putea preveni războaie viitoare. Între 1946 și 1958, SUA au detonat 23 de bombe nucleare pe atol, culminând cu Castle Bravo din 1954 — cel mai puternic dispozitiv nuclear detonat vreodată de americani, de 1.000 de ori mai puternic decât bomba de la Hiroshima. Atolul rămâne nelocuit și azi — nivelul radiației e încă peste pragul considerat sigur pentru trai — dar UNESCO l-a declarat Patrimoniu Mondial tocmai pentru semnificația lui în istoria Războiului Rece. Sub apă zac epavele flotei folosite ca țintă în teste, printre care portavioane și cuirasate întregi, ceea ce a transformat locul într-o destinație de scufundări legendară, dar accesibilă doar unui număr foarte mic de scafandri pe an.