Zona din jurul Arachovei e locuită încă din 1200 î.Hr., cu urme de așezări pe dealul Koumoulas, dar satul actual pare să fi apărut în jurul anului 800-850 d.Hr. Aici, în 1826, generalul Georgios Karaiskakis a învins o armată otomană condusă de Mustafa Bey, un episod important al Războiului de Independență.
Astăzi Arachova trăiește dublu - vara e poarta de acces spre Delfi, cu textile, țesături și brânză formaela (denumire de origine protejată) vândute pe stradă, iar iarna devine cea mai apropiată stațiune de schi de Atena (la 2,5-3 ore cu mașina), pe pârtiile de pe Parnas. Vinul local, mavroudi roșu și roditis alb, are indicație geografică protejată din 2006.
- ·Sezonul de schi ține de obicei din decembrie până în martie, cu zăpadă sigură pe cea mai mare parte a lui
- ·Arachova e la doar 10 minute cu mașina de situl Delfi - bună bază de cazare pentru vizitarea sitului dimineața devreme
- ·Piața principală și străduțele din centru sunt cele mai animate seara, când se deschid tavernele
Preț bilet și cât durează vizita la Muntele Parnas & satul Arachova
Intrarea la Muntele Parnas & satul Arachova este gratuită.
Rezervă-ți ~2-4 h pentru vizită.
Bugetul complet pentru Delfi: ~80 €/zi →
Cum ajungi la Muntele Parnas & satul Arachova din România?
Muntele Parnas & satul Arachova e în Delfi.
Ce mai vezi în Delfi?
Delfi a fost sanctuarul lui Apollo unde, din secolul VIII î.Hr., preoteasa numită Pythia rostea profeții pe care regi și cetăți din toată lumea greacă veneau să le ceară înainte de războaie, colonizări sau decizii politice majore. Situl e așezat între stâncile Phaidriades, pe versantul Muntelui Parnas, iar grecii îl considerau „buricul lumii” (omphalos) - locul unde s-ar fi întâlnit doi vulturi eliberați de Zeus de la capetele opuse ale pământului. Pythia intra într-o cameră închisă din templul lui Apollo, inhala vapori care ieșeau dintr-o crăpătură în stâncă și rostea cuvinte pe care preoții le „traduceau” în profeții - iar cercetările geologice moderne chiar au confirmat existența unor fisuri geologice cu emisii de hidrocarburi sub templu, ceva ce părea doar legendă până acum câteva decenii. Pe lângă templu, drumul sacru urcă pe lângă tezaurele oferite de orașe-stat rivale (cel al atenienilor, refăcut, e cel mai spectaculos), stadionul unde se țineau Jocurile Pythice și teatrul cu vedere spre valea de măslini de dedesubt.
Fondat în 1903, muzeul adună descoperirile din sanctuarul de la Delfi, de la epoca miceniană până în perioada paleocreștină - practic explică tot ce nu mai poți vedea în picioare pe sit, pentru că a fost dus la adăpost sau pentru că a rămas doar în piese. Vedeta colecției e Vizitiul de la Delfi, o statuie de bronz din secolul V î.Hr. care comemora o victorie la Jocurile Pythice (474 sau 478 î.Hr.) - a supraviețuit aproape intactă (lipsește doar antebrațul stâng) tocmai pentru că a fost îngropată sub dărâmături după un cutremur din 373 î.Hr., în loc să fie topită, cum s-a întâmplat cu majoritatea bronzurilor antice. Alături, frizele tezaurului sifnienilor, Sfinxul din Naxos și statuile lui Cleobis și Biton completează una dintre cele mai importante colecții de sculptură arhaică și clasică din Grecia.