Cartierul a fost construit între 1733 și 1740, proiectat de Jan Bouman din ordinul lui Frederic Wilhelm I al Prusiei, „regele soldat", care a vrut să atragă meșteșugari olandezi calificați pentru a ajuta extinderea Potsdamului, pe atunci mai ales un oraș-garnizoană. Olandezii aveau reputația celor mai moderni și pricepuți constructori ai Europei acelui secol, iar regele îi voia neapărat la el.
Din cele 134 de case de cărămidă roșie olandeză construite pe patru piațete, doar primele două piațete din vest au fost gata în timpul vieții lui Frederic Wilhelm I; fiul lui, Frederic cel Mare, a continuat proiectul tatălui după 1740, finalizând partea estică. Azi e unul dintre cele mai căutate cartiere rezidențiale din Potsdam, cu casele lor mici, colorate, transformate în cafenele și ateliere.
- ·Cartierul se vizitează liber, prin simplă plimbare pe străzi, fără bilet
- ·Cel mai plăcut e de explorat pe jos, cu opriri la cafenelele mici din casele istorice
- ·Ușor accesibil cu tramvaiul din centrul Potsdamului sau pe jos dinspre Sanssouci
Preț bilet și cât durează vizita la Cartierul Olandez (Holländisches Viertel)
Intrarea la Cartierul Olandez (Holländisches Viertel) este gratuită.
Rezervă-ți 1-1.5 ore pentru vizită.
Cum ajungi la Cartierul Olandez (Holländisches Viertel) din România?
Cartierul Olandez (Holländisches Viertel) e în Potsdam.
Ce mai vezi în Potsdam?
Palatul a fost proiectat de Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff și construit între 1745 și 1747 pentru Frederic cel Mare, regele Prusiei, care voia un refugiu privat, departe de ceremonialul rigid al curții. Numele, „fără griji" în franceză, spune tot: e o clădire modestă cu un singur etaj, mai aproape ca dimensiune de un conac decât de un palat regal, gândită deliberat opusă amplorii de la Versailles. Aici Frederic compunea muzică, cânta la flaut și discuta filosofie cu invitați aleși personal – inclusiv Voltaire, pentru o vreme. Ceremonialul curții rămânea strict în afara zidurilor: nici măcar soția lui, Elisabeth Christine, nu avea voie să intre. După reunificarea Germaniei din 1990, rămășițele lui Frederic au fost aduse înapoi și înmormântate chiar în grădina pe care o crease.
Palatul a fost construit între 1914 și 1917 din ordinul Kaiserului Wilhelm al II-lea, pentru fiul său cel mare, prințul moștenitor Wilhelm, și soția lui, Cecilie de Mecklenburg-Schwerin. Arhitectul Paul Schultze-Naumburg s-a inspirat din stilul englezesc Tudor, iar cele 176 de camere sunt grupate în jurul mai multor curți interioare, ca să pară mai mic decât e în realitate – ultimul palat construit vreodată de dinastia Hohenzollern. Trei decenii mai târziu, între 17 iulie și 2 august 1945, aici s-a ținut Conferința de la Potsdam, unde Stalin, Truman și Churchill (înlocuit pe parcurs de Attlee) au decis practic soarta postbelică a Germaniei și a Europei de Est – granițe redesenate, denazificare, împărțirea pe zone de ocupație. Sovieticii au reamenajat integral clădirea pentru conferință în doar zece zile.
Primul studio de film a fost construit aici în 1911 de compania Bioscop, cu filmări începute din 1912 – ceea ce face din Babelsberg cel mai vechi studio de film de scară mare din lume, mai vechi decât Hollywood-ul ca locație industrială. În 1926, UFA a construit aici hala mare folosită pentru decorurile uriașe ale filmului „Metropolis" al lui Fritz Lang, hala care încă există și poartă azi numele Marlene Dietrich. Parcul turistic s-a deschis în 1993, cu tur ghidat prin platourile originale folosite de la UFA, prin DEFA (studioul est-german) până la producțiile internaționale de azi. Nu e doar decor: sunt platouri active de filmare, iar vizitatorii pot vedea seturi originale, inclusiv cel al emisiunii pentru copii „Sandmännchen", difuzată neîntrerupt din anii '50.