Biserica are peste 800 de ani, menționată prima dată în 1170, dar turnul actual e rezultatul unei reconstrucții forțate: bombardamentul din Duminica Floriilor 1942 a ars complet acoperișul, vârful turnului și tot interiorul bisericii. Reconstrucția vârfului turnului s-a terminat abia în 1961, iar biserica însăși n-a mai fost refăcută ca lăcaș de cult, rămânând spațiu expozițional și de evenimente.
Ce-o diferențiază de celelalte turnuri de biserică din Lübeck e liftul: un ascensor instalat inițial în anii '30 și repus în funcțiune în 1961 urcă vizitatorii direct la platforma de observație, la 50 de metri, fără să fie nevoie de cele 254 de trepte pe scări.
- ·Liftul e opțiunea rapidă; scările (254 de trepte) rămân alternativa pentru cei care vor efort
- ·Platforma oferă cea mai bună vedere de ansamblu asupra celor șapte turnuri ale orașului vechi
- ·Verifică programul – biserica servește și ca spațiu de evenimente, cu ore de acces variabile
Preț bilet și cât durează vizita la St. Petri-Kirche - Aussichtsplattform (turnul cu lift)
Intrarea la St. Petri-Kirche - Aussichtsplattform (turnul cu lift) costă 5 € de persoană.
Rezervă-ți 45 min - 1 oră pentru vizită.
Cum ajungi la St. Petri-Kirche - Aussichtsplattform (turnul cu lift) din România?
St. Petri-Kirche - Aussichtsplattform (turnul cu lift) e în Lübeck.
Ce mai vezi în Lübeck?
Poarta a fost ridicată între 1464 și 1478 de maestrul constructor orășenesc Hinrich Helmstede, după modele olandeze, într-o vreme în care armele de foc și tunurile făceau fortificațiile vechi ale orașului insuficiente. Construcția a fost finanțată dintr-o moștenire lăsată de consilierul John Broling, de 4.000 de mărci lubecheze. Cele două turnuri rotunde, groase, cu acoperiș de ardezie, au o particularitate vizibilă cu ochiul liber: turnul sudic e vizibil înclinat, pentru că poarta a fost construită pe teren mlăștinos, cu o fundație de tip plută din piloni și grinzi care n-a rezistat perfect greutății. Practic clădirea s-a lăsat ușor încă din Evul Mediu și așa a rămas, devenind simbolul orașului – apare chiar pe fosta bancnotă germană de 50 de mărci.
Muzeul s-a deschis abia în 2015, inaugurat oficial de cancelara Angela Merkel, după mai mulți ani de amânări cauzate de săpăturile arheologice de pe șantier, mult mai complexe decât se anticipase. E construit pe locul fostei mănăstiri dominicane Burgkloster, din secolul XIII, integrată în noua clădire. Cu peste 7.400 de metri pătrați dedicați exclusiv istoriei Ligii Hanseatice, e cel mai mare muzeu din lume pe acest subiect – ceva relevant mai ales pentru un oraș ca Lübeck, care a fost practic capitala de facto a acestei rețele comerciale medievale. Expoziția reconstituie scene din porturile hanseatice istorice – Novgorod, Bruges, Bergen, Londra – nu doar din Lübeck.
Compania a fost fondată la 1 martie 1806 de Johann Georg Niederegger, un cofetar născut la Ulm, chiar în anul în care Lübeck a fost ocupat de trupele franceze – un moment economic dificil pentru oraș. Niederegger a preluat cofetăria Maret și magazinul de pe Breite Straße, vizavi de scările primăriei, unde salonul funcționează și azi. Marzipanul de Lübeck are protecție de indicație geografică, iar Salonul Niederegger, cu cele douăsprezece statui în mărime naturală ale unor „fani celebri" ai marțipanului de-a lungul istoriei, spune povestea drumului acestei dulciuri din Orient până pe malul Trave-i. E, cumva, versiunea comercială și dulce a poveștii hanseatice a orașului.